Fermierii: ”Derogarea” la GAEC 8, un compromis. Cerem de urgență schimbarea legislației pentru APIA
Oana Timar – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Fermierii români se arată dezamăgiți de atitudinea Comisiei Europene față de solicitarea României cu privire la derogările de la standardele GAEC 7 și GAEC 8 în anul de cerere 2024. Doar pentru GAEC 8 a fost luată o decizie pe care mulți fermieri o cataloghează ca ”tot o pârloagă, dar cu cheltuială mai mare”: posibilitatea ca pe un procent de 4% din suprafață, fermierii să lase pârloagă, să cultive plante fixatoare de azot sau culturi intermediare, fără însă a folosi produse de protecția plantelor.
La nivel asociativ, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, a transmis MADR că a luat act de adoptarea și publicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 pe care îl consideră o variantă de compromis care rezolvă o mică parte din problemele fermierilor, conform unui adrese transmisă astăzi, miercuri – 14 februarie, Ministerului Agriculturii.
Cele patru organizații solicită în continuare depunerea tuturor eforturilor pentru obținerea unei derogări și pentru GAEC 7, despre care, la acest moment, la nivel european, nu se mai discută nimic.
De asemenea, AAC a cerut MADR ca până luni, 19 februarie, să fie stabilite și comunicate modificările legislative ce se impun la nivel național, mai ales având în vedere că Ordinul MADR nr. 80/2023 prevede, în continuare, un procent de 5% pârloagă ca o condiție obligatorie la PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil.
AAC solicită modificarea ”ordinului subvențiilor” pentru a sprijini fermierii în noul context al regulamentului european.
”De asemenea, este nevoie să fie modificat de urgență OMADR nr. 80/2023 pentru a prevedea, la ecoschema PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil eliminarea obligativității procentului de pârloagă (în prezent art. 37, alin. a), precum și modificarea alin. b) al art. 37, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2024/587, pentru respectarea unui procent de 4% pârloagă/culturi fixatoare de azot/culturi intemediare, fără raport de ponderare.
Avem o derogare de la GAEC 8 – pentru plata BISS, dar NU avem nimic derogat/”flexibilizat” de la ecoschema PD-04.Insistăm în continuare pe necesitatea stringentă a modificării OMADR nr. 80/2023 pentru a prevedea procentul minim destinat plantelor fixatoare de azot prevăzut în ecoschema PD-04, de 1% cu posibilitate de utilizare a PPP.
În acest sens propunem să avem în vedere varianta cu minim impact negativ asupra fermierilor:
– BISS – respectare GAEC 8 = 4% fixatoare de azot, fără ppp, principală sau secundară,
– Ecoschema – în plus cu 1% fixatoare de azot, cu PPP”, se arată în solicitarea mediului asociativ.
”Totodată solicităm modificarea OMADR nr. 843/2023 pentru a reduce semnificativ sancțiunile raportate strict la suprafața/efectiv animale care pot să nu îndeplinească cerințele asumate prin cererea de plată APIA”, se mai arată în adresă.
Termen dar de fermieri MADR pentru a bate în cuie noile condiții pentru APIA
Fermierii cer ca toate modificările să fie notificate Comisiei Europene ”cât mai rapid cu putință” și cer o informare a fermierilor privind legislația propusă/adoptată ”având în vedere că s-a început semănatul culturilor de primăvară fixatoare de azot din prima urgență”.
AAC a arătat că cel târziu luni, 19 februarie, fermierii trebuie să aibă legislația cu privire la noile reglementări privind condițiile de accesare a subvențiilor din punct de vedere al culturilor impuse. ”Acest termen este urgent pentru ca fermierii din România să poată să-și definitiveze structura de culturi pentru acest an, să realizeze achizițiile de inputuri(semințe, îngrășăminte, pesticide) de care au nevoie, în timp util pentru culturile din prima urgență și valorifica rezerva de apă redusă din sol”, se mai precizează în adresa AAC.
