Cum se construiește un solar de legume în 2015. Producător din Vărăști: ”Nu apelăm la firme. Preferăm să lucrăm cu meseriașii pe care îi cunoaștem de-o viață”
agrointeligenta.ro -
Legumicultura românească intră în era solariilor cu structură metalică. O arată cererea tot mai mare de structuri moderne care înlocuiesc încet-încet, vechile solarii ridicate pe rezistența lemnului de brad. Astfel, dacă bătrânele solarii din lemn garantau producții pe durata a 10-15 ani, noile construcții cu miez de metal sunt garantate să reziste o viață!
La început de an, în curtea familiei Bonea din comuna Vărăști, județul Giurgiu, se lucrează de zor. Un morman de fier așteaptă, frumos aranjat, să fie transformat într-un măreț solar de legume. Va avea o suprafață de 850 de metri pătrați și va reprezenta bijuteria afacerii cu legume ce iau drumul piețelor din munca lui Pavel Bovea. Fermierul ne spune, zâmbind, că visul lui de vreo câțiva ani încoace se transformă în realitate: vechile sale solarii din lemn vor fi înlocuite cu unele moderne, cu structură metalică. ”De vreo doi ani încoace am tot economisit pentru această investiție. Cine spune că este ușor să accesezi fonduri europene pentru legumicultură nu știe ce vorbește. Sau eu, cel puțin, nu am avut noroc. Așa că am decis să îmi fac singur modernizarea”, a declarat Pavel Bonea pentru Agrointeligența.
În Vărăști, dar și în comuna apropiată – Vidra, solariile răsar din spatele fiecărui gard pentru că 98% dintre locuitori fac producție de legume în acest bazin legumicol recunoscut în întreaga țară. Iar pentru a face față concurenței, fermierii se adaptează noilor tehnologii. ”Sincer să fiu, iubeam solarul meu din lemn de brad. Mi-aduc aminte cum am muncit cu toate rudele să îl ridicăm. A fost greu să renunț la el, dar n-am avut încotro. După 12 ani, se șubrezise și la fiecare ninsoare sau vând mai puternic stăteam cu frica în sân să nu mi se ducă de râpă toată munca. Asta este: trecem la ceva mai modern”, a spus legumicultorul.
La fel ca și alți localnici din Vărăști sau învecinata Vidra, Pavel Bonea a cultivat legume de când se știe, așa că atunci când a fost vorba să își ridice solarul cel nou a apelat imediat la oamenii de prin partea locului. Nici vorbă de firme pompoase care seacă fermierii de bani! ”Nu apelăm la firme. Preferăm să lucrăm cu meseriașii pe care îi cunoaștem de-o viață. Nu ești legumicultor dacă nu știi cum se face un solar, iar când cineva are o lucrare, ne ajutăm unul pe celălalt. E un troc între noi, legumicultorii, iar de sudori să lege fierul nu ducem lipsă”, mai declară cultivatorul de legume.
Munca ”la comun” îi ajută pe legumicultori să facă economii uriașe. Astfel, ei își cumpără singuri materialele, iar cei care lucrează la proiect sunt plătiți cu ziua, costurile totale ridicându-se la jumătate din suma pe care, în mod normal, o cer firmele care construiesc solariile ”la cheie”. ”Pe fier cred că am dat 16.000 de lei, iar ce m-am ajutat cu oamenii și alte cheltuieli cred că o să mai pun 3.000 de lei. Apoi mai e folia…Și o să pun un sistem de irigare nou, dar păstrez și din cel de la vechiul solar”, explică Bonea. El spune că solariile cu structură metalică sunt mai aerisite, mai luminoase, iar folia nu mai trebuie prinsă cu cuie, se întinde mai bine, iar forma construcției nu favorizează depunerea zăpezii.
Conform calculelor făcute în cadrul emisiunii ”Cultivat în România” de către unul dintre cei mai cunoscuți legumicultori din Vidra – Gheorghe Vlad, costul pentru construcția unui solar cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați se ridică undeva la 10.000 de euro, iar investiția poate asigura un trai decent pentru o familie care locuiește în mediul rural și se ocupă cu cultura de legume.
