Cum ar putea atentatul de la Paris să salveze cele mai fertile terenuri agricole din România de la vânzarea lor către străini
agrointeligenta.ro
Cele mai fertile și, deci cele mai valoroase terenuri agricole din România includ, fără îndoială, lunca Dunării, lunca Prutului, Bărăganul și Câmpia de Vest. Aici a fost, de altfel, și locul unde prețurile au explodat în ultima perioadă, iar după adoptarea în 2014 a noii legi privind vânzarea terenurilor agricole, aceste suprafețe au devenit și ținta afaceriștilor străini și a fondurilor de investiție din afară. Odată cu atentatul recent de la Paris, din redacția publicației Charlie Hebdo, este clar nevoie de o intensificare a măsurilor de protecție națională, iar tendința la nivel european ar putea fi folosită de România pentru a pune sub protecție averea sa cea mai de preț: pământul!
În contextul actual al importanței strategiei de securitate națională, trebuie avută în vedere și siguranța alimentară, apreciază Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a găsit, spune el, soluția prin care aceste terenuri agricole să fie protejate de speculanții internaționali, respectând totodată și normele europene în vigoare. Astfel, legislația românească ar trebui modificată cât mai repede, până când aceste pământuri să nu fie pierdute pe vecie către străini, mai ales în situația de acum, când se vorbește tot mai mult desptre apărarea națională în toate aspectele sale.
”Am discutat luni cu domnul ministru Daniel Constantin despre ideea de a modifica legea vânzării terenurilor agricole. În prezent, terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale. Este vorba despre o chestiune de siguranță națională, este clar, iar agricultura trebuie să își păstreze cele mai valoroase resurse, așa că eu am propus ca această distanță să fie mărită până la 250 de kilometri distanță de graniță. Astfel, am reuși să păstrăm cele mai bune terenuri agricole din România și, totodată, să controlăm cine le va putea cumpăra, verificând ca ele să nu ajungă pe mâinile unor persoane rău-intenționate”, a declarat Laurențiu Baciu, în exclusivitate pentru Agrointeligența.
Propunerea președintelui LAPAR ar reuși, dacă s-ar concretiza legislativ, să prevină vânzarea către străini a terenurilor agricole din lunca Dunării, lunca Prutului, Bărăgan sau Câmpia de Vest – județele Arad și Timiș. Totodată, o astfel de decizie politică ar împinge investitorii către interiorul țării, acolo unde este urgent nevoie de investiții în agricultură. De asemenea, s-ar uniformiza, într-un fel, și nivelul prețurilor la terenurile agricole, unde acum avem recorduri de 13.000 de euro pe hectar în vest și prețuri minime de 1.000-2.000 de euro/ha în Transilvania. Rămâne, însă, întrebarea: există voință politică pentru a proteja cele mai valoroase terenuri agricole românești?
Foto: dosmosis.blogspot.com
