• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Despre relația românului cu mămăliga și fermierii români care (nu) cultivă porumb sticlos

    Gabriela Gimbășanu -

    Mămăliga reuşită începe cu o sămânţă de calitate. Acesta a fost mesajul evenimentului “Festivalul Mămăligii” organizat ieri de Monsanto România pentru a-și asuma, încă odată angajamentul de a oferi fermierilor o gamă largă de soluţii agricole – inclusiv varietăţi de porumb adecvate pentru obţinerea mălaiului.

    Relația poporului nostru cu mămăliga este una ancestrală și își are izvorul în istoria națională zbuciumată. Astfel, preparatul din făină de porumb a devenit un aliment de bază al românilor încă de pe vremea turcilor, când aceștia puneau bir pe grâu, iar mămăliga a devenit înlocuitorul de bază pentru pâine.

    În cadrul evenimentului organizat de Monsanto România la București am aflat și că mămăliga este atestată istoric. Potrivit unui savant maghiar, porumbul a fost adus în România, în Timișoara, Banat, în 1692. Și astfel mămăliga din mei a fost treptat înlocuită de mămăliga din porumb. După aceea, porumbul a devenit un aliment principal, mai ales in timpul marii foamete din secolele 17 si 18. Astăzi, în întreaga lume, există peste 3.000 de alimente care au ca ingredient principal porumbul procesat sub diverse forme.

    Pentru a marca importanța mămăligii pentru poporul român și nu numai, echipa Monsanto România a adus un omagiu celui mai răspândit preparat culinar al românului: “mămăliga”. În cadrul unui adevărat spectacol culinar organizat ieri în Capitală, chef Vasile Nicolae a demonstrat că banala mămăligă poate fi gătită și sub o altă formă decât cea tradițională.

    mamaliga romaneascaSpecialistul a pregătit live pentru reprezentanții presei agricole și gastronomice o serie de bunătăți: mămăligă asiatică cu piept de pui aromatizat, mămăligă cu cerneală de sepie și doradă, mămăligă mediteraneană, mămăligă vegetariană și un desert de-a dreptul delicios care avea ca și bază mămăliga, în care bucătarul a adaugat fructe uscate de gojii, miere și semințe de anason.

    Mămăliga se mănâncă sub o altă formă decât cea clasică și în țări ca Ucraina, Macedonia, Slovenia, Italia, Franța, Brazilia, Venezuela.

    Porumbul sticlos, oportunitate pentru fermieri

    ”Festivalul Mămăligii” a reprezentat nu doar prilejul de a descoperi noi rețete cu mălai, dar și pentru a afla o informație prețioasă, de mare folos pentru fermieri. Astfel, potrivit directorului general al Monsanto România, Cosmin Chioreanu, în acest moment la noi în țară nu există nici o firmă autohtonă care să comercializeze mălai obținut 100% din porumb sticlos.

    “În industria de procesare a porumbului, pentru a se obține mălai nu este folosit la scară largă porumbul sticlos, pentru că nici nu prea se cultivă în România. Agricultorii se feresc să folosească acest hibrid din cauza faptului că au auzit ei că are o producție scăzută și necesită o perioadă de uscare mai îndelungată în comparație cu alți hibrizi. În acest moment Monsanto are un hibrid de porumb sticlos care se adaptează foarte bine condițiilor de aici. Noi garantăm că dacă sunt respectate toate indicațiile oferite se pot obține până la 12 t/ha”, a declarat Cosmin Chioreanu (foto jos).

    Cosmin Chioreanu Monsanto Romania

    Reprezentantul Monsanto a mai spus și că “este păcat că nu folosim mămăliga ca brand național. Este un aliment emblematic pentru români. Străinii care vin la noi în țară vor să mănânce produse tradiționale. Odată ce au încercat mămăliga noastră, data viitoare când ajung aici este primul lucru pe care îl consumă.

    10941969_912877835429349_263683909_oParticipanții la Festivalul Mălăligii au asistat la prepararea rețetelor bucătarului Nicolae, putând chiar să de-a o mână de ajutor în bucătărie. La sfârsitul evenimentului, toți cei prezenți au degustat preparatele care au fost cu adevărat delicioase.

    Foto: Adevărul.ro



     


    Te-ar mai putea interesa

    Ce se pune în gropi la plantarea răsadurilor de castraveți Fasolea, cea mai nouă cultură în ferma familiei Gheorghiță. De la 2 hectare, la 100 de hectare Subvenția APIA de 100 de euro – fermierii autorizați, urmează plata în conturi!

    Ultimele știri

    Comisia Europeană ne trântește ușa în nas: Nu există temei juridic pentru utilizarea neonicotinoidelor! Seceta – subiect fierbinte la Bruxelles. România a cerut Comisiei Europene măsuri concrete pentru fermieri O familie de oieri își vinde produsele prin propriile magazine. Cel mai cerut este cotletul de berbecuț