Porumb distrus de Tanymecus. Nina Gheorghiță, LAPAR: România trebuie să obțină autorizarea tratamentelor sămânță pe 10 ani
Oana Timar -
România are datoria de a deschide dosarul european pentru utilizarea neonicotinoidelor și de a depune toate eforturile ca tratamentul sămânță să fie aprobat pentru culturile aflate în zone în care rățișoara porumbului – Tanymecus dilaticollis, face ravagii în fiecare an și este imposibil de combătut eficient cu alte soluții existente pe piață, spune Nina Gheorghiță, fermier în județul Brăila și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Gheorghiță a făcut publice și o serie de imagini din cultura de porumb ”mâncată” de Tanymecus imediat după răsărire.
Nina Gheorghiță precizează de la început că imaginile din cultura compromisă nu provin de pe o solă unde s-a făcut monocultură, menționând și că rățișoara nu mai este demult doar un dușman al porumbului, așadar rotația culturilor nu rezolvă problema acestui dăunător. ”Pe această solă porumbul n-a fost cultivat în ultimii 3 ani! Vă mai spun că acest dăunător, Tanymecus, mănâncă grâu, floare, soia și încă multe zeci de specii sălbatice. Ca plante preferate are porumbul și pălăamida! Deci, rotația culturilor n-are eficacitate și nici eficiență economică ca mijloc de combatere preventivă”, a explicat fermiera.
Este necesară modificarea a trei regulamente europene
Soluția, spune Nina Ghoerghiță, este ca ”autoritățile naționale, Reprezentanța de la Bruxelles, europarlamentarii și mediul asociativ să facă bine să depună toate eforturile să modificăm cele trei regulamente de aplicare a neonicotinoidelor (783, 784 și 785/2018)”: ”Tratamentul sămânță, doar sămânță, în zonele unde de la natură avem numărul de dăunători mai mare decât Pragul Economic de Dăunare trebuie să se regăsească ca excepție lângă sere și solarii așa cum avem acum în regulamentele mai sus menționate”.
Nine Gheorghiță arată că, în calitatea sa de vicepreședinte al LAPAR, a redactat și înaintat ”documente de poziție, documentate, din 2021 încoace, ultimul este transmis MADR-ului și ANF-ului, spre informare Reprezentanței de la Bruxelles, în 22.04.2024”. ”Documentul a fost asumat de toate organizațiile Alianței pentru Agricultura și Cooperare. Sunt convinsă că-l vor susține și restul organizațiilor de fermieri. Am discutat cu toți demnitarii pe care-i cunosc, și pe care eu i-am considerat că au datoria profesională și morală să facă eforturi și să explice, cu argumente tehnice și economice, CE această nevoie”, a precizat Gheorghiță.
România poate deschide dosarul neonicotinoidelor chiar luna aceasta
Pe baza documentului asumat de AAC, la Consiliul Agrifish din mai, ultimul probabil în actuala legislatură, România are dreptul să solicite la nivel european modificarea celor 3 regulamente, astfel încât să între în circuitul de modificare legislativă.
”Am toată convingerea că dacă ne unim forțele, toate autoritățile și mediul asociativ, vom reuși. Așa s-a întâmplat și cu dosarul glifosat. Exact aceeași situație este și cu aceste neonicotinoide. Se poate da o prelungire de 10 ani, doar în zonele mai sus menționate și doar pentru tratamentul sămânță. Atât. E adevărat că de glifosat aveau nevoie disperată Franța și Germania plus restul țărilor care au agricultura ca domeniu important de activitate. De neonicotinoide au nevoie în special țările din sud-estul Europei și cel mai mult România și Bulgaria, că suntem aici în bazinul Marii Negre, catalogat de dr. Emil Georgescu ca fiind raiul pe pământ pentru Tanymecus”, a mai spus Gheorghiță.
Chiar dacă România s-a trezit târziu să acționeze, situația nu este una pierdută întrucât, recent, s-a dovedit că mobilizarea la nivelul MADR, prin Conciliul Agrifish, poate conduce la rezultatele dorite de fermierii români. ”Am încredere în curajul domnului ministru Barbu că va deschide acest dosar exact cum a facut-o și cu conditionalitățile din PNS. De asemenea, ma bazez pe colegii mei care reprezintă România la Copa-Cogeca ca vor face toate eforturile să sprijine acest dosar al neonicotinoidelor. Înțeleg că nu e ușor pentru că n-am acționat atunci când ar fi trebuit. Regret, ca erau doi agronomi la vremea respectiva în minister, nu le mai dau numele că toată lumea știe, care n-au făcut nimic. Faptul ca România a votat împotriva interzicerii nu a ajutat. MADR trebuia să meargă la CE cu studii, cu mandate clare încă din 2013 când au început discuțiile serioase pentru interzicerea lor”, a explicat vicepreședinte LAPAR.
”Sper să ne trezim în ultimul ceas și să realizam că suntem acum în fata următoarelor situatii după hotărârea CEJ din 19 ianuarie 2023:
1. Respectăm hotărârea curții și nu mai dăm derogare ceea ce va fi un dezastru pentru agricultura României;
2. Acordăm derogări și ne asumăm sancțiuni sau infrigement;
3. Solicităm CE modificarea celor 3 regulamente prin care cerem ca excepția, pe lângă sere și solarii unde pot fi folosite neonicotinoidele, și tratamentul sămânță doar în zonele unde PED-ul este depășit.
România are toate argumentele științifice, tehnice, de mediu și economice ca să poată obține aceasta excepție. Depinde doar de noi, toți, dacă vom susține cu aceeași determinare acest dosar la nivel european, să satisfacem aceasta nevoie a sectorului agricol!”, a mai spus Nina Gheorghiță.
