• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Liderul crescătorilor de vaci trage un semnal de alarmă: Piața românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele

    Gabriela Gimbășanu -

    Un fenomen periculos se extinde rapid, în timp ce autoritățile refuză să ia încă o măsură în acest sens. Este vorba despre prezența pe piața românească a lactatelor fabricate fără lapte, susține Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. La rândul său fermier în Maramureș, Frânc susține că brânzeturile fără lapte au început să fie tot mai prezente în România, ajungându-se ca după comercializarea lor în piețe, aceste produse să poată fi acum găsite chiar și pe rafturile marilor magazine.

    În locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftin – prețul fiind singurul semn care diferențiază aceste lactate de cele care respectă rețetale tradiționale și au lapte proaspăt în compoziție. “Deși TVA-ul este de 24% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț redicol de doar câțiva lei”, este revoltat președintele FCBR, Claudiu Frânc (foto).

    El susține că pe piața lactatelor, multe reguli sunt încălcate. ”Spre exemplu, în laptele proaspăt este interzisă folosirea de lapte praf și, totuși, sunt mărci pe piața românească care vând lapte ambalat produs exclusiv din lapte praf”, ne-a mărturisit cu regret Claudiu Frânc.

    Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lactate produse fără lapte lapte sunt diverse și periculoase, întrucât la baza acestor produse stau uleiuri ce conțin grăsimi esterificate cu grave consecinte asupra sănătății.

    branza BulgariaControalele au confirmat fenomenul

    Apariția acestui tip de produse este cunoscută de autorități încă din primăvara anului trecut, dar nu s-a luat nici o măsură. “Am cunoștință de aceste lactate de anul trecut, din primăvară, când cu ocazia efectuării unor controale în piețele, au fost descoperite în special brânzeturi aduse din Bulgaria și care nu aveau, conform analizelor din laborator, nici un gram de lapte. Această practică nu este străină nici producătorilor din România, poate și din cauza legislației permisive, care permite un anumit adaos de alte produse în brânzeturi, exceptând laptele”, a precizat președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

    Fermierii vor o etichetare corectă a produselor din lapte

    De prezența acestor lactate pe piața românească, chiar și în marile magazine, știu și autoritățile de la cel mai înalt nivel. De altfel, brânzeturile contrafăcute au reprezentat un subiect firbinte la recentele întâlniri dintre oficialii din Ministerul agriculturii și crescătorii de ovine și de bovine. La aceste discuții, fermierii au venit cu o serie de propuneri care, deși nu vor putea să elimine din piață aceste pericole alimentare, vor putea măcar să ofere consumatorului șansa de a alege în cunoștință de cauză. ”Am propus ca etichetele produselor lactate să includă minim patru elemente: țara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte. În acest moment există o legislație europeană adoptată în cadrul conferinței din 10 martie 2010 care spune că statele membre pot impune aceste elemente de etichetare”, a declarat pentru Agrointeligența Claudiu Frânc. Regulile de etichetare susținute de către Federația Crescătorilor de Bovine din România au fost puse în discuție inclusiv la Consiliul Concurenței și în negocierile cu celelalte instituții ale statului. Când vor fi impuse nu se știe, dar producătorii români au speranța că instituțiile statului își vor face treaba.

    Promovarea consumului de lactate românești

    În afară de aceste măsuri ce țin de o etichetare corectă în industria laptelui, Claudiu Frânc vorbește despre soluții concrete pentru riscul la care sunt expuși fermierii români într-o piață invadată de importuri. Mai mult, odată cu eliminarea cotelor la lapte de la 1 aprilie, producătorii români nu vor putea face față concurenței neloiale din afară. Din aceste motive, crede Frânc, se impune o promovare a consumului de produse românești și măsuri urgente de etichetare corectă.

    Multinaționalele nu mai vor lapte autohton

    Reprezentantul din sectorul agricol susține că începând cu martie-aprilie, producătorii mici de lapte, acei fermieri care dețin între 3 și 20 de capete, vor întâmpina dificultăți în ceea ce privește menținerea pe piață. ”Foarte mulți procesatori din România nu mai acceptă să reînnoiască contractele cu fermierii români pentru furnizarea laptelui. În Suceava, procesatorii au anunțat că după 1 februarie nu vor mai prelua nici un gram de lapte de la producători, indiferent de mărimea acestora. Motivul principal este legat de faptul că în ultimul trimestru al anului 2014 au intrat cu 35% mai multe produse din lapte provenite din zona comunitară decât în anul precedent. Multinaționalele de lactate preferă ca în acest condiții să sprijine fermierii de la ei din țară, preluând laptele de acolo. În acest moment, piața laptelui este suprasaturată”, ne-a spus Frânc.

    TVA redus pe tot lanțul laptelui

    Pentru a revolva problema laptelui una dintre soluții ar fi reducerea TVA la 9% la lactate, măsură ce ar trebui aplicată pe întreg lanțul. ”Procesatorul român nu poate să susțină o reducere a taxei pe valoare adăugată doar la laptele materie primă în situația în care toate inputurile pe care le cumpără au un TVA de 24%. Situația i-ar aduce, la bilanț, un deficit de 15%. În concluzie reducerea trebuie aplicată pe întreg lanțul alimentar”, ne-a explicat Frânc.

    Foto: Fabricadelapte.ro



     


    Te-ar mai putea interesa

    Plăți finale la APIA. Calculator tranșa a doua din subvenția pe hectar și animale, din 2 decembrie Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză specială, premiată la nivel mondial O fermă de 1.360 de hectare a fost scoasă la vânzare cu 20 de milioane de euro

    Ultimele știri

    Prețul cerealelor în Bărăgan. Valentin Popa, fermier: Am înlocuit porumbul cu rapița! ANSVSA – recomandări pentru tăierea porcului de sărbători Comisarul UE pentru Agricultură: ”Acordul Mercosur are multe clauze de protecție pentru fermieri”