• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Gheorghe Căunei Florescu a fost schimbat de la conducerea Autorității Antigrindină

    Oana Timar – Agrointeligența

    Gheorghe Căunei Florescu a fost schimbat din funcția de președinte director general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Modificarea în organigrama Ministerului Agriculturii s-a făcut ieri, joi – 16 mai, prin ordin de ministru.

    Gheorghe Căunei Florescu nu mai este, începând de astăzi, cel care conduce autoritatea ce gestionează sistemul antigrindină din România. În locul lui Căunei Florescu a fost numit Radu Ovidiu Timofte, consilier din cadrul Ministerului Agriculturii, conform unei declarații de avere depuse de acesta la mijlocul anului trecut. Din declarația de interese a lui Timofte reiese că este și vicepreședinte al sindicatului salariaților MADR.

    Schimbarea de la conducerea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) vine pe fondul unor tensiuni fără precedent între fermieri și autoritatea subordonată Ministerului Agriculturii. Din mai multe județe – Prahova, Vrancea, Vaslui sau Iași, agricultorii au reclamat public că s-ar face exces de zel în lansarea rachetelor antigrindină, producătorii agricoli fiind convinși să seceta din zonele în care lucrează terenuri este cauzată de activitatea AASNACP.

    Gheorghe Căunei Florescu a susținut că sistemul antigrindină nu produce secetă

    În replică, Gheorghe Căunei Florescu a combătut reclamațiile fermierilor: ”Cu 40-50 de ani înaintea noastră, s-a pus în funcțiune acest sistem și în alte țări. Deci o substanță glaciogenă, atunci când intervenim în nord, creează o precipitare, creează centre de condensare artificiale și mărește gradul de precipitare. Iar aș vrea în două cuvinte să vă spun: deci noi ducem în nord, pe celulele convective, numai acolo unde este nevoie, această iodură de argint cu racheta, care de fapt este un mijloc de a transporta această iodură de argint. Acolo arde, în urma arderii rezultă în aerosol, un fum care are proprietatea de a crea centre de condensare, schimbă structura norului, crește gradul de precipitare. Sub nicio formă nu creează fenomene de secetă”, a declarat recent acesta într-un interviu acordat România Radio Actualități.

    În cadrul aceluiași material, Căunei a vorbit despre dotările din prezent ale Autorității, dar și ce investiții sunt avute în vedere: ”La momentul actual, acționăm cu 99 de puncte de lansare din șase unități parțial implementate (…). Mai avem pe planșeta de lucru, deci, în perspectivă, încă 85 de puncte de lansare. Și dacă ați amintit despre fenomenele meteo extreme în zona Dâmbovița, vor intra de îndată… deci studiile sunt gata, intră în Consiliul tehnico-economic al ministerului pentru aprobarea investițiilor și vom intra imediat în lucru în zonele respective ca să implementăm 20 de puncte de lansare în județul Dâmbovița și județul Argeș. Anul acesta vom face câte cinci, cinci în Argeș, cinci în Dâmbovița, și la anul vom continua cu încă 10 puncte de lansare. Deci și această zonă va fi protejată”.

    Conform informațiilor publice făcute recent, gândirea și studiile pentru înființarea AASNACP au început din anul 2000, iar în 2004 a început activitatea prima unitate prototip la Prahova, în momentul de față existând șase unități de combatere a căderilor de grindină, urmând încă a fi înființată una la Satu Mare și încă două unități de creștere a precipitațiilor. În momentul de față, România sistemele antigrindină pot asigura protecție pentru 2.600.000 de hectare, în timp în alte țări vecine, suprafețele sunt mai restrânse: Bulgaria – 1.700.000 de hectare, iar Republica Moldova – 1.400.000 de hectare.

    Te-ar mai putea interesa

    „De aici, de aproape. Din Transilvania”. S-a deschis primul târg de produse locale pentru consumatorii orădeni găzduit de un hypermarket Când începe semănatul de toamnă? Temperatura solului la înființarea culturilor de grâu, orz și rapiță Acte obligatorii pentru fermierii afectați de secetă. Ce documente trebuie depuse la Primărie Românii au la dispoziție un an să intre în legalitate cu construcțiile ridicate fără autorizație Fermierii care rămân cu legumele nevândute le pot dona și ele se transformă în mese calde pentru nevoiași

    Ultimele știri

    Protest uriaș: 200.000 de fermieri – așteptați marți la București. Unii oieri se tem de ”capturarea” acțiunii! Avansul APIA 2026. Ce șanse sunt ca fermierii să încaseze mai devreme prima tranșă din subvenții Raportul USDA pe septembrie. Cât porumb va recolta România în acest an – cifre în creștere Mustul aduce primii bani în Crama Viișoara. Prețul pe litru și cât timp poate fi păstrat Prognoza meteo pentru următoarele zile. Unde va ploua și unde vor fi temperaturi de 30-31 de grade