• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Subvenția la hectar în România vs. subvenția la hectar în restul statelor UE. Cifrele oficiale

    Roxana Dobre -

    Subvențiile pe care le primesc fermierii români sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. După ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a semnalat din nou această situație în cadrul Consiliului AgriFish cerând includerea convergenței externe într-un document de poziție, cifrele oficiale vin să confirme cele susținute de reprezentantul Guvernului României pentru sectorul agricol.

    Subvenția pe care o primește un fermier român pentru un hectar de teren agricol este chiar mai mică decât s-a estimat inițial. Dacă, oficial, BISS (Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității – n.r.) era plasat la un nivel de 101 euro pe hectar, bugetul și suprafața declarată la cerere a făcut ca această sumă să coboare sub pragul de 100 de euro, ajungând la 98 de euro la hectar.

    ”Țin să menționez că sprijinul de bază pentru venit în anul 2023, se situează la un nivel foarte mic comparativ cu alte state membre ale UE respectiv 98 euro/ha. De aceea, considerăm esențială aplicarea convergenței externe și menționarea explicită în documentul aflat în discuție. Mai mult de atât, pentru aplicarea corectă și reală a convergenței externe este necesar ca anul de referință să fie cât mai apropiat, respectiv 2023”, a susținut ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la Luxemburg, solicitând reformularea și completarea textului aflat pe masa discuțiilor la Consiliul AgriFish.

    Subvenția la hectar din România, penultima din UE ca valoare

    Fermierii români primesc cea mai mică subvenție din UE după cei din Letonia, o țară care are numai un sfert din suprafața agricolă a țării noastre. Astfel, în plățile directe pe hectar, România figurează cu suma medie totală de 204 euro pe hectar (în realitate 201 euro/ha dacă se corectează scăderea la BISS), în timp ce Letonia are 193 de euro pe hectar. Și fermierii din Bulgaria primesc o subvenție mai mare – de 211 euro pe hectar, cei din Ungaria au 269 de euro pe hectar, iar polonezii au o plată medie de 252 de euro pe hectar.

    Cele mai mari subvenții sunt, exceptând cazul special al statului Malta (cu 1.083 de euro pe hectar), în Grecia (487 de euro pe hectar), în Danemarca – 321 euro/ha, în Belgia (325 și 359 de euro pe hectar), Cipru (358 de euro pe hectar), Italia (348 euro pe hectar).

    Alte state cu o agricultură puternică și care primesc subvenții pe măsură sunt: Germania (248 euro pe hectar), Franța (268 euro pe hectar), Spania (232 euro pe hectar) sau Austria (269 euro pe hectar).

    Convergența externă ar face dreptate fermierilor români

    Pentru a ”repara” inechitățile de la subvențiile primite de fermierii din diferitele state ale UE, procesul de convergență externă trebuie instituit cât mai curând. Este solicitarea României care a avut de suferit când i s-au calculat plățile la hectar la momentul aderării, adică în 2007.

    ”La nivel european ideal ar fi ca subvențiile să fie egale. Dar o să precizez de exemplu de ce nu s-a aplicat, să spunem, o plată directă egală. La momentul stabilirii plăților directe sau mai exact, când am negociat aderarea României la UE, Comisia Europeană a făcut calculul pentru România și a spus asta: aceasta este felia voastră de tort, aceasta este suma voastră. Dacă aveți cifre care să justifice plățile directe vă dăm bani pe plăți directe mai mult, dacă nu, pe dezvoltare rurală. Noi, din păcate, pe perioada de referință 1998-2002 am avut secetă, am avut condiții proaste, iar media de grâu la hectar a fost 2,67 tone/hectar, aceasta s-a înmulțit cu 63 euro pe tonă și așa a rezultat subvenția în România de 170 euro pe hectar. Noi n-am pierdut bani pentru că banii pe care nu i-am putut folosi la plăți directe i-a distribuit Comisia pe dezvoltare rurală. Pe perioada 2007-2013 am avut 5,5 miliarde pe șapte ani pentru plăți directe și 8,2 miliarde pe dezvoltare rurală”, a explicat în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, ministrul Plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României la UE, Achim Irimescu.

    Procesului de convergență externă i se opun o serie de state puternice, exact acele țări care în momentul acesta au bugetate subvenții mari pentru fermierii lor. În cazul acestor țări, convergența ar putea funcționa cu minus din cauză că sunt puține șanse ca bugetul alocat sectorului agricol să fie majorat la nivelul UE. La acest moment, subvenția medie este de 262 de euro pe hectar, a mai precizat Irimescu, care a explicat și de ce România a insistat pentru completarea unui document cu includerea explicită a convergenție externe.

    ”Din păcate a fost un număr mare de state membre care s-au opus acestui paragraf, Germania, de exemplu, a spus că nu vrea nici măcar cuvântul buget să apară în acest paragraf. O altă serie de numeroasă state membre, de exemplu Italia, Grecia și multe altele au respins cuvântul convergență. De ce? Pentru că trebuie explicat cum s-ar adăuga banii pentru România: de exemplu, prin aplicarea convergenței, prin tăierea din fondurile mari pe hectar. (…) Și în contextul acesta ar însemna să se taie de la cei cu mult deasupra liniei de 261-262 de euro și să se aloce celor de sub linie”, a arătat Achim Irimescu.

    Achim Irimescu: ”Nu România a fost cea mai radicală”

    Ministrul Plenipotențiar din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE a detaliat și cum se duc ”luptele” pentru cele mai mari subvenții și cine se opune să nu piardă plățile care ajung să aibă un cuantum dublu pe hectar față de țara noastră.

    ”Atunci au reformulat paragraful 7 care spune noua formulă că trebuiesc resurse financiare adecvate pentru viitoarea Politică Agricolă Comună și trebuie o distribuție corectă a plăților directe între statele membre. Sigur, cel mai bine pentru noi ar fost să apară cuvântul convergență și de aceea România a insistat pentru menținerea acestui cuvânt în paragraful 7. Părerea mea este că ceva se va mai da pe convergență, dar nu așa cum ne-am dorit noi, cei de sub linie. De exemplu, noi am fost destul de raționali, am spus continuarea convergenței. Dar Slovacia care în final s-a abținut, a cerut ”full convergence” (convergența totală n.r), adică să se ajungă pentru toate statele la o plată egală. Adică nu România fost cea mai radicală. În acest context, prin convergența totală, fiecare stat de sub plata medie ar însemna să ajungă la plata medie ar fi însemnat un efort masiv și din partea statelor care sunt mult deasupra linii. (…) Ungaria (care a preluat președinția Consiliului UE până la finalul anului – n.r.) și-a propus să vină cu un proiect de concluzii privind viitorul PAC pentru că, practic, în 2025 ar trebui ca șefii de stat și Guvern să înceapă discuțiile pe viitorul cadru financiar și acolo se menționeze și sumele pentru PAC. Problema mare este că Ungaria, văzând cât de aprigi au fost discuțiile pe aceste concluzii pe perioada președinției belgiene, a spus că din start nu va pune în aceste concluzii nimic referitoare la cadrul financiar, la buget și la convergență – asta e marea problemă”, a mai punctat Achim Irimescu în emisiunea Agrostrategia.


    Te-ar mai putea interesa

    Un mare lac, o sursă de apă pentru irigații, pe cale să dispară din cauza secetei Fermierii afectați de secetă vor fi despăgubiți. Ministrul Barbu: Cuantum între 200 și 250 euro/ha Cireașa și căpșuna – rezultatele analizelor de laborator pentru fructele românești din piețe

    Ultimele știri

    Prețul grâului, în creștere pe bursă, nu și la fermieri. Samson Popescu: Așteptăm să vindem măcar cu 90 de bani Județul unde s-a produs mai mult grâu decât anul trecut, dar de o calitate mai slabă Ministerul Agriculturii a dat derogare la neonicotinoide pentru campania agricolă de toamnă