Fermierul Nicolaie Apopi a închis campania. Campania agricolă de toamnă
agrointeligenta.ro -
Fermierii încheie campania. Nu cea electorală, ci cea agricolă, de care depinde siguranța alimentară a României. Mai puțin mediatizată decât cea în care se fac promisiuni electorale, campania agricolă din această toamnă promite producții bune. La acest moment, vorbim doar despre promisiuni întrucât, de la semănat până la recoltat, e cale lungă!
La începutul campaniei agricole am avut ocazia să ajungem în ferma lui Nicolaie Apopi din Giulvăz, județul Timiș. Spre deosebire de alți ani, acum lucrările de toamnă au demarat încă de la finalul verii, agronomii optând pentru un semănat tot mai timpuriu, în speranța ploilor care să declanșeze răsărirea. Cântărind atent riscurile, în ferma sa din vestul țării, Nicolaie Apopi a decis să demareze totuși lucrările la rapiță, în ciuda faptului că, inițial, din cauza secetei, s-a gândit să renunțe la această cultură.
Ferma administrată de Nicolaie Apopi lucrează o suprafață de 2.750 de hectare. Cu o activitate începută în 2000, deci cu circa 24 de ani în breasla fermierilor, Apopi mărturisește că a avut multe provocări de depășit, de la inundații, precipitații abundente sau grindină. Totuși, chiar când credea că le-a trăit pe toate, acest an a venit să îi dea peste cap toată tehnologia.
”Un an cu secetă ca și anul acesta încă nu au întâlnit, având în vedere faptul că nu a plouat de aproximativ două luni de zile, două luni și mai bine chiar, niciun strop, niciun stop, nu a plouat. În completare, am avut temperaturi extrem de ridicate, de 40-42°, asociate cu vânt”, își amintește fermierul Nicolaie Apopi care lucrează teren pe două societăți comerciale, Agro Baden Banat SRL și Popagra SRL.
A înființat rapița doar după ce a găsit o poliță bună de asigurare
În septembrie, Nicolaie Apopi a decis totuși ca, pe lângă lucrările de recoltare la porumb și floarea-soarelui, să înființeze și rapiță. ”Mă gândeam să renunț la cultura de rapiță în acest an, deși rapița este o cultură rentabilă, în condițiile în care poți să obții o producție bună. O producție bună înseamnă de la 3 tone la hectar în sus, care să-ți asigure o reziliență și un profit pe hectar. Am găsit o soluție totuși să însămânțez rapița în teren uscat, acoperind-mi riscul de nerăsărire în cazul în care nu vor veni ploile așteptate, să fiu despăgubit pentru lucrările pe care le fac actualmente”, ne spunea fermierul Apopi în luna septembrie, când se afla cu semănătoarea în câmp, înființând cultura de rapiță în uscat.
Asigurarea rapiței a fost o cheltuială în plus, pe care fermierul și-a asumat-o în fiecare an și pe care a calculat-o atent. ”Asigurarea pe care o fac în fiecare an la cultura de rapiță pentru grindină și pentru ploi torențiale m-a costat în plus cu 50% mai mult, asta înseamnă undeva pe la 200 lei. Dacă nu răsare rapița, voi primi despăgubire 1.000 lei și dacă scadem investiția de 200 lei, totuși mai primesc 800 lei, îmi acoperă cheltuielile de pregătit teren și de însămânțat. Îngrășămintele nu se pierd, rămână acolo chiar dacă voi însămânța altă cultură. Astfel am luat decizia să risc și să semăn rapiță ca să am culturile toate cum le-am avut și până în acest an, rapiță, grâu și orz semănat de toamnă”, ne-a spus fermierul.
Raru’ umple carul…cu porumb
Toamna a însemnat și recoltarea porumbului, una dintre culturile pe care Nicolaie Apopi le înființează în fiecare an și la care a pus în practică vorba bătrânească cu ”raru’ umple carul”. O analiză făcută pe producțiile obținute i-a arătat fermierului că din cinci ani, doar unul sau doi sunt cu profit bun la porumb, ceea ce l-a determinat să reducă mult suprafața cu această cultură, dar și să opteze pentru costuri tehnologice cât mai reduse.
”În ultimii ani am observat la culturile de porumb că, la densitățile pe care le foloseam, în anii secetoși, randamentul era scăzut prin faptul că nu toate plantele aveau știuletele format din cauza concurenței pentru apă. Aveam probabil două-trei plante cu știulete, după care urmau șapte-opt fără știulete. Acest lucru pe care l-am observat m-a determinat să reduc substanțial densitațile la culturile de porumb. Dacă producătorul hibridului recomandă 60.000-70.000 în condiții de irigații, eu am redus sub 60.000 adică am semănat 52.000-54.000 de plante la hectar. Anul acesta rezultatele s-au văzut, deși un an foarte secetos, randamentul plantelor cu știulete format și legat a fost mult mai ridicat decât în anii precedenți. Pot spune că s-a inversat numărul de plante, aveam șapte-opt cu știulete și poate două-trei plante care nu aveau știuletele format bine și legat. Dacă nu avem apă, nu avem de ce să semănăm desități foarte mari, pentru că riscul este să ai cheltuieli foarte mari cu imputul, adică cu sămânța, și să ai o producție scăzută. Trebuie să găsim acel echilibru în cultura de porumb”, arată analiza făcută de fermierul din Giulvăz. Din cauza seceti, producțiile anunțate la porumb în iunie, de 10-12 tone la hectar, s-au concretizat în 4-5 tone la hectar la momentul recoltării.
Similar, și la culturile de toamnă, Nicolaie Apopi a redus densitățile: ”Sunt foarte atent la densitatea culturilor ca să pot să-mi reduc cheltuielile și să pot să mă bazez pe plante viguroase și sănătoase ca să poată să dea randamentul. Ceea ce scrie în descrierea fiecărui hibrid sau soi, eu folosesc densități destul de reduse pentru a putea să fiu liniștit că pot obține producția țintită. Astfel că la rapiță eu nu depășesc 40 de plante pe metru pătrat ca să asigur o aerare foarte bună a culturii, aici știm că avem mari probleme cu bolile, iar ea fiind mai rară, mă bazez pe o ramificație mai puternică și astfel încerc să îmi atingă producția stabilită”
Pierderile de producție s-au contorizat anul acesta și la cultura de floarea-soarelui care, pe lângă secetă și arșiță, a suferit și din cauza unei căderi de grindină: ”Ne putem bucura, pentru că este o cultură care ne poate duce pe profit, în condițiile în care și prețurile s-au mișcat, au crescut puțin. Considerăm că este o cultură rentabilă în anul acesta. Noi am avut o suprafață de 400 de hectare, am avut o daună în luna iunie, când am fost loviți de o grindă pe anumite suprafețe destul de întinse, dar firma de asigurări a fost prezentă imediat, a constatat paguba și ne-a despăgubit. În ceea ce privește, dacă calculăm randamentul unui hectar de floarea-soarelui, putem să-l socotim undeva la 3 – 3,5 tone în condițiile actuale suntem mulțumiți, este o producție bună pentru suprafața de floare pe care am avut-o”.
Pe terenurile lucrate de Nicolaie Apopi nu se mai folosește plugul din 2004 și nu consideră că această schimbare a favorizat apariția soarecilor, dăunători despre care spune că au afectat și culturile agricultorilor care au arat.
”La toate culturile nu folosesc plug, doar lucrări de minim-til și lucrări cu subsolierul, utilaj ce nu întoarce brazda și mă ajută să fac un pat germinativ foarte bun și pentru culturile primăvară. Anul trecut am avut un atac destul de mare de șoareci da nu cred că este vorba numai la cei care lucrează în minimum-til sau strip-til. Am vorbit și cu fermieri care practică încă arătura și au avut la fel probleme cu șoarecii și chiar destul de mult în anumite zone unde solul, fiind foarte ușor, a ajutat accesul șoarecilor să-și procure hrana. În ceea ce privește numărul șoarecilor, știm că la un moment dat el se reduce și datorită sistemului biologic, ei se îmbolnăvesc foarte mult când ajunge populația la număr mare, scad, urmând ca peste o perioadă de 4-5 ani, asta am observat că ar fi un ciclu repetitiv, revine la invazia șoarecilor. În ceea ce privește strip-til, este o tehnologie foarte avantajoasă la cultura de rapiță, dar pentru mine anul acesta a fost destul de greu să o implementez, a trebuit să renunț și să merg la sistemul minimum-til, cu riscul de rigoare, nu am o lucrare în profunzime a solului ca și în tehnologia strip-til și sperăm ca să fie suficiente precipitații în timpul iernii, să poată rădăcina de rapiță să pătrundă în profunzime”, a spus fermierul care în această toamnă a testat în ferma sa un disc special.
”Pe lângă utilajele ce le avem în fermă, am avut un utilaj nou pe care l-am testat, este un utilaj de o precizie foarte bună a adâncimii de lucru, un disc cu bateriile de tip lanț, care permite pe întreaga lățime a utilajului de 8-12m, cât are să lucrăm terenul la aceeași adâncime. Este un utilaj cu ajutorul căruia putem să închidem foarte bine crăpăturile din sol și avem un consum extrem de redus de combustibil, undeva la 3 litri de motorină pe un hectar și avem un randament foarte mare pe ora de lucru. Cu siguranță, dacă situația financiară ne va permite, după încheierea recoltatului a tuturor culturilor, vom lua o decizie de achiziționa și acel utilaj. Utilajul este deja prezent în România, am mai discutat cu câțiva fermieri care îl au deja și ei la fel, mi-au spus că sunt mulțumiți de ceea ce poate să facă pentru ceea ce este construit. Acel utilaj nu poate să facă orice tip de lucrare, este construit pentru un anumit tip de lucrare și aia o face foarte bine. Cu siguranță utilajul se adresează celor ce fac lucrări de minimum-till și de strip-till, nu cred că este un utilaj care poate să-i satisfacă pe iubitorii de plug, iubitorii de arătură. Fiecare fermier are datoria să-și construiască ideile și să ia decizii în ferma lui după necesarul și după ceea ce îi cere solul și tehnologia sa”, a concluzionat Nicolaie Apopi.
Fermierul Nicolaie Apopi în campanie…agricolă
