Liviu Alb, fermier: ”Nu regret că m-am întors în România după 13 ani trăiți în Franța”
Daniel Befu -
Liviu Alb se numără printre românii care și-au făcut o carieră în străinătate, dar ulterior au decis să revină acasă pentru a investi în agricultură. În comuna Cuci din județul Mureș, la Societatea Agricolă Spicul Cuci, antreprenorul lucrează în total 450 de hectare, terenurile familiei, majoritatea în arendă.
De profesie medic veterinar, Liviu alb a absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în 2008. Imediat după ce a terminat facultatea, tânărul a participat la un schimb de experiență în Franța unde a plecat pentru șase luni și a ajuns să rămână timp de 13 ani. Viața în Hexagon l-a învățat pe Liviu Alb ce înseamnă să fii antreprenor și i-a oferit ocazia să îi fie recunoscută munca.
”Din cei 13 ani petrecuți în Franța, 10 ani am activat ca și patron – am fost asociat într-un cabinet specializat pe vacile de carne, pe Charolaise în special. Am plecat cu un regret oarecum pentru meserie, dar dorul de țară și dragostea de pământ au fost mai mari pentru că aici, în satul Cuci mama mea este în breaslă în agricultură din anii ’80”, își amintește medicul veterinar revenit în țară.
Când mama sa a decis că vrea să se pensioneze și să îi predea afacerea în agricultură, Liviu Alb a luat o decizie foarte grea: aceea de a se repatria cu întreaga familie. ”Trecerea de la medicina veterinară la cultura mare a fost ușurată prin experiența mamei mele și în același timp în Franța, în cabinetul unde am activat lucrând pe vacile de carne, aveam și o componentă legată de producția unui furaj de calitate, și atunci m-am informat și pe partea de tehnologie agricolă”, spune fermierul.
Liviu Alb: ”Am avut tot timpul convingerea că mă voi întoarce acasă”
Deși și-ar fi dorit să profeseze și ca medic veterinar, revenit acasă a descoperit că în satul său oamenii au renunțat la creșterea vacilor. Astfel, când calendarul lucrărilor agricole îi permite, mai ale pe perioada iernii, Liviu Alb pleacă în Franța pentru a prelua temporar atribuțiile medicilor veterinari care au nevoie de timp liber sau au probleme medicale.
”Nu regret că m-am întors în România după 13 ani în Franța. Am cunoscut toate aspectele vieții ca emigrant în afară. În Franța este un stat foarte bine pus la punct din multe puncte de vedere, România nu se apropie de organizarea de acolo. În Franța am învățat să muncesc foarte bine. Sistemul este făcut să muncești și să nu te ocupi de problemele administrative. Ele îți ocupă cam 10% din timpul tău efectiv. Ceea ce regret la venirea în România este doar de natura timpului liber care nu știm să ni-l organizăm, dar în inimă am avut tot timpul convingerea că mă voi întoarce acasă. Deci nu regret revenirea în România”, spune Liviu Alb.
Întoarcerea în România, mai dificilă pentru soție și pentru copiii născuți în Franța
Revenirea în țară a fost mai dificilă pentru familia fermierului. ”Întoarcerea în România a fost mai grea pentru familie, soția mea fiind contabilă și copiii mei fiind născuți în Franța, avem și cetățenia franceză, dar a fost o întoarcere firească din punct de vedere al apartenenței noastre, a neamului nostru. Suntem acasă și orice român care se întoarce din străinătate cred că are un an sau doi de adaptare”, explică Liviu Alb a cărui poveste a fost prezentată în cadrul unui reportaj difuzat în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR.
De patru ani de când s-a întors și face agricultură acasă, Liviu Alb pune în practică ce a învățat când era mic și își ajuta familia la muncile câmpului. A fost nevoit să pună în practic tehnologii agricole noi, dar și să gestioneze o afacere agricolă în vremuri tulburi, marcate de secetă. Anul trecut a reușit să țină afacere pe linia de plutire mulțumită producțiilor realizate la grâu – o medie de 6,5 tone la hectar, în timp ce la porumb a cules 5,4 tone la hectar și 3,1 tone la hectarul de floarea-soarelui. Marea pierdere a fost la sfecla de zahăr, cultura de la care avea mari așteptări: ”Ne așteptam în luna iulie să avem în funcție de numărul de plante, de densitate, să facem undeva la 70-80 de tone la hectar și am terminat de livrat sfecla cu rezultate de 42 de tone media per hectar. Deci se observă clară amprenta secetei”, spune fermierul care prelucrează terenul în minimum tillage la culturile de toamnă, în timp ce la culturile de primăvară continuă să aplice arătura de toamnă. ”Dacă am trece de la arătură la no-tillage în cultura de porumb, eu am experimentat-o doar pe câteva hectare, am vorbit cu alți colegi, ar fi o pierdere în randament undeva la 2 tone per hectar. Acuma, dacă socotim și cheltuiala de motorină, poate că nu-i chiar atât de mare, dar problema se pune în timp. Un an poate că merge, dar în al doilea an sau în al treile an trebuie făcută o arătură sau o scarificare adâncă”, consideră agricultorul.
Din cauza secetei, semănatul grâului a fost întârziat în toamnă până pe 5 noiembrie, iar precipitațiile care au venit au ajutat răsărirea, dar cultura a intrat firavă în iarnă. ”Anul acesta am pus din nou 13 hectare de rapiță. Am avut o perioadă de 5 ani în care nu am mai cultivat rapiță, pentru că trebuie să ne schimbăm combina și din cauza echipamentelor, oarecum am zis pas câțiva ani pe rapiță, dar anul acesta am reînceput. Am pus o parcelă de 13 hectare care se prezintă foarte bine, suntem foarte mulțumiți de ea și o să facem prestări servicii pentru recoltat”, a mai spus fermierul.
Liviu Alb s-a întors din Franța pentru a face agricultură în România
