Este oficial: 2024 – cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în România
Violina Gorcinschi -
Anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în România, temperatura medie anuală fiind de 12,9916 grade Celsius, iar abaterea termică de 2,7163 grade Celsius faţă de media perioadei 1991-2020, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). De asemenea, vara a făcut ravagii în culturile agricole din România, din cauza caniculei prelungite și a secetei.
De asemenea, 2024 a fost confirmat și de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global și primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depășit cu 1,5°C nivelul preindustrial. C3S este implementat, în numele Comisiei Europene, de Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF), ale cărui echipe de oameni de știință monitorizează indicatorii climatici cheie și documentează recorduri fără precedent ale temperaturilor zilnice, lunare și anuale pe parcursul anului 2024.
„Aceste recorduri pe care le-au anunțat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze și să sublinieze ceea ce știam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundații, furtuni puternice, incendii de vegetație și așa mai departe. Așadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile. Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situații în ceea ce privește apa, deșeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce privește exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi și trebuie să acționăm acum!”, a subliniat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Anul 2024: Abateri termice record
Perioada 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive (de la 0.2450 grade Celsius în 2021 până la 2.7163 grade Celsius în 2024), primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.
Potrivit meteorologilor, anul 2024 a înregistrat, în 10 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie/+7 grade Celsius, urmată de iunie/+3,7 grade Celsius, iulie/+3,5 grade Celsius, martie/+3,4 grade Celsius, august/+3,2 grade Celsius, aprilie/+3,1 grade Celsius, decembrie/+2,7 grade Celsius, septembrie/+2,3 grade Celsius, ianuarie/+1,9 grade Celsius şi octombrie/+0,9 grade Celsius.
De asemenea, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară, cu o abatere termică lunară de +7 grade Celsius, aceasta fiind cea mai mare abatere termică atât pentru luna februarie, dar şi comparativ cu celelalte luni ale anului în ţara noastră.
2024, cea mai călduros an din istoria României
În ceea ce privește recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 3,66 grade Celsius, iar abaterea de +3,85 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020. Totodată, vara 2024 a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 22,8 grade Celsius, iar abaterea de +3,50 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de +3,2 grade Celsius în august 2024, +3,5 grade Celsius în iulie 2024 şi 3,7 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni, a informat Ministerul Mediului într-un comunicat.
În vara 2024 a fost emis cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în zilele de 22-23 iunie, iar în lunile iulie şi august, cod roşu pentru cele mai lungi intervale de zile consecutive cu val de căldură persistent, intens şi extins, respectiv 6 zile consecutive în perioadele 13-18 iulie şi 15- 20 august 2024.
De asemenea, în vara 2024 s-au emis 15 avertizări meteorologice de cod roşu pentru caniculă, val de căldură persitent şi disconfort termic deosebit de accentuat. Cele mai ridicate temperaturi maxime au fost: 39,1 grade Celsius în iunie 2024 la Alexandria, 41,7 grade Celsius în iulie 2024 la Cernavodă şi respectiv, 41,1 grade Celsius în august 2024 la Zimnicea.
Anul agricol 2023-2024, dezastruos din cauza secetei
Legat de anul agricol 2023- 2024, respectiv intervalul 1 Septembrie 2021 – 31 August 2022, a fost al-V-lea an agricol cel mai secetos, având o cantitate medie anuală de 569.0 l/mp, în 8 luni precipitațiile fiind sub normele specifice lunare, în 4 luni consecutive (mai-august) deficitele de precipitații asociate şi cu temperaturile ridicate accentuând starea de secetă pedologică puternică şi extremă în aproape toata țara.
Seceta pedologică din anul agricol 2023-2024 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă în special în lunile mai-august 2024 în toate zonele agricole din România.
În anul 2024 s-au emis în total 166 alerte meteo generale, din care 18 de cod roşu. Avertizările now-casting au fost într-un număr total de 3063, din care 81 de cod roşu. Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2024 reliefează creşterea în intensitate, frecvenţă şi extindere a ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio-
economice în ţara noastră.
Potrivit comunicatului de presă emis de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), 2024 a devenit primul an în care s-a înregistrat o anomalie anuală a temperaturii care a depășit pragul de 1,5°C peste nivelul preindustrial. Media pe doi ani pentru 2023-2024 depășește, de asemenea, acest prag.
În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni și inundații grave la valuri de căldură, secetă și incendii de vegetație. Frecvența și intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistență ale oamenilor din întreaga lume.
