• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Kelemen Attila, deputat: Legile făcute în Parlament sunt ”castrate” prin norme metodologice

    agrointeligenta.ro

    Ședința din această săptămână de la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților a scos la iveală o situația care îi nemulțumește nu doar pe parlamentari, dar și pe fermieri. Astfel, dacă un proiect de lege este adus la o formă în care face bine agriculturii și răspunde problemelor cu care organizațiile agricole vin la Comisie, adoptarea actului normativ și publicarea lui în Monitorul Oficial nu asigură aplicarea sa întocmai.

    Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, deputatul Kelemen Attila apreciază că o mare problemă o constituie elaborarea normelor metodologice de către Guvern, adică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, norme care, nu de puține ori, complică lucrurile sau dau o altă nuanță textului de lege. ”Din păcate, în ultimii ani, de fapt în ultimii 25 de ani, de atâtea ori am asistat în Parlament la niște evenimente când noi, parlamentarii, am fost învinuiți de cetățeni despre ce facem noi aici. Foarte multe legi, din păcate, ies din Parlament și apoi, cu normele metodologice – eu folosesc un termen mai de medic veterinar, au fost castrate complet. Noi suntem legiuitorul și trebuie să avem grijă câtă libertate dăm acestor modificări, acestei metodologii de aplicare”, a spus parlamentarul UDMR.

    De aceeași părere s-a arătat și deputatul PNL George Scarlat, care le-a propus colegilor din Comisia pentru agricultură să aibă în vedere un text mai elaborat pentru legile pe care le lucrează în Parlament. În acest fel, a declarat Scarlat, sunt șanse mult mai mici să fie probleme, pentru că alte autorități vor fi limitate în a impune restricții sau condiții suplimentare pentru aplicarea legii.

    Referitor la aceeași chestiune, deputatul PNL Stelian Dolha a exemplificat un caz clar în care normele metodologice au fost foarte diferite de discuțiile purtate de parlamentari cu fermierii și, totodată, de forma actului normativ publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. ”După ce s-au dat normele metodologice, noi am mers acasă, în teritoriu și lumea ne-a întrebat despre ele și noi nu aveam habar cum au fost ele elaborate. Nu ne-a consultat nimeni, nu ne-a spus nimeni nimic. Noi am ridicat atunci din umeri, deși noi suntem reprezentanții cetățenilor în Parlament, în Comisia pentru agricultură”, a spus parlamentarul PNL Stelian Dolha.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Minimis pentru cultivatorii de lucernă afectați de situația din oierit: 80 euro pe hectar Criză în oierit. Controalele în ferme au scos la iveală o situație fără precedent Fermierii care au avut culturi calamitate de secetă în 2025 vor primi despăgubiri! Cuantum: 200 euro/ha Top 10 cele mai mari ferme din România după suprafața declarată la APIA în acest an Mazărea de toamnă – o cultură bănoasă: peste 5,5 t/ha și prețuri de până la 1,2 lei/kg

    Ultimele știri

    Apicultorii ne-au întrebat despre subvenția de 15 euro/familia de albine. Când se depun cererile Bilanțul plăților APIA la 30 iunie, anunțat de ministrul Tanczos: 696.145 de fermieri autorizați cu 1,924 miliarde de euro APIA la termenul limită pentru plata subvențiilor: 99,97% nivel de autorizare. Pintea: Rambursarea sumelor este asigurată! Programul Bazna și Mangalița continuă și în 2026. Cât vor primi crescătorii Cum decurge campania de recoltat pe canicula istorică? Ministrul Tánczos – întâlnire de urgență cu specialiștii MADR