Twin Row – tehnologia de însămânțare care crește producția agricolă cu 15%. Rândurile sunt dispuse cu totul altfel decât știu fermierii
Daniel Befu -
Twin-Row este cea mai nouă tehnologie de însămânațare care face furori în toată lumea și, de câțiva ani, a fost adusă și în România. Cu o dispunere diferită a rândurilor de cultură în câmp, modelul promovat mai ales în fermele americane îi ajută pe fermieri să obțină producții cu 10-15% mai mari, fără a face alte modificări în afară de modul de însămânțare.
Răspândită mai ales la cultura de porumb, tehnologia Twin-Row se poate aplica cu aceleași rezultate și pentru soia, porumb sau floarea-soarelui. Un element esențial în această metodă este că apropierea plantelor permite o densitate mai mare pe aceeași suprafață, ceea ce conduce, automat, la formarea unui ”scut” care ajută la menținerea apei în sol.
Alexandru C. Berghin este territory manager pe România al Great Plains East Europe, companie americană care distribuie și pe piața românească utilaje de însămânțare Twin-Row. Specialistul a explicat pentru Agrointeligența contextul apariției acestei tehnologii care, spre suprinderea multora, se dovedește a nu fi una străină de practicile mai vechi în fermele românești. Ne referim aici la modul în care se făcea agricultură la noi în perioada comunistă.
“Nu am o dată exactă când a apărut tehnologia Twin-Row. În trecut a fost folosită și în țara noastră și cred că se numea semănare în romb. Bineînțeles, însămânțarea se făcea cu o semănatoare tradițională. Tehnologia Twin-Row a intrat în atenția departamentului de cercetare al Great Plains în anul 2002, iar doi ani mai târziu au apărut primele semănători pentru acestă tehnologie”, a declarat pentru Agrointeligența Alexandru Berghin (foto).
Motivul apariției acestei tehnologii a fost presiunea economică ca productivitatea fermelor să crească tot mai mult. Așa s-a ajuns la situația în care fermierii performanți foloseau deja cele mai moderne utilaje, o genetică premium, sistem de irigații automatizate, fertilizare și pesticide de ultimă generație. Într-un asemenea context, inovarea în domeniul sporirii producției mai putea apela la patru variabile: jonglarea cu calendarul lucrărilor agricole, cu rotația culturilor, cu creșterea densității la hectar și cu modul de distribuție spațială a semințelor pe sol.
În urma experimentelor celor de la Great Plains, care au studiat diverse șabloane de distribuție a semințelor în momentul însămânțării, s-a constatat că o dispunere a semințelor nu în rânduri drepte, ci în zig-zag, generează un spor de producție simțitor, așa că au construit semănători specializate în respectarea cu precizie a acestui tipar de însămânțare.
“Acest sistem presupune o creștere a densității plantelor cu până la 16 %. Practic, în sistemul convențional de însămânțare, cu o distanță între rânduri de 70 cm, utilizăm 32,4% din suprafața unui hectar, la o distanță de 75 cm se utilizează doar 14,4 % dintr-un hectar. Cu sistemul Twin-Row utilizăm până la 44.8 % din aceeasi suprafață fără a afecta spațiul de nutriție al plantelor”, explică managerul Great Plains.
Dacă ne referim la sistemul convențional de însămânțare la 70 cm, sistemul Twin-Row presupune plasarea semințelor cu 10 cm de la centrul rândului pe două rânduri, rezultând o spațiere efectivă de 20 cm între rândurile obținute și 50 cm între rândurile interioare.
Ca o exemplificare a teoriei mai sus menționate, la 93.000 boabe/ ha o să avem 27 cm între plantele de pe același rând, iar dacă boabele de pe rândul alăturat ar fi dispuse paralel, atunci am avea 20 cm între plante. La aceeași densitate, în sistem tradițional distanța între plante ar fi undeva la 16 cm, spațiul de nutriție fiind considerabil restrâns”, conform lui Alexandru Berghin.
Ajută la păstrarea apei în sol
Dintre avantajele majore ale acestei tehnologii fac parte dezvoltarea sistemului radicular și împiedicarea evaporării apei din sol.
“Știm că dezvoltarea rădăcinilor este foarte importantă. Apariția zonelor de conflict între rădăcini determină o slabă dezvoltare a tulpinii și mai apoi a știuletelui, fiindcă stresul apare și la plante. Astfel, din cauza distanței reduse dintre rădăcini, acestea duc o luptă permanentă pentru a aduna cât mai multă substanță nutritivă, apă etc. Toată această luptă se reflectă în dezvoltarea știuletelui, și asupra sănătății boabelor.
Rădăcinile se pot dezvolta mai bine
Datorită dispunerii în zig zag al plantelor, la Twin-Row dispare zona de conflict între rădăcini, acestea putându-se dezvolta. O rădăcină mare și puternică poate colecta mai mult material nutritiv și mai multă umezeală, promotorii sistemului Twin-Row susținând, totodată că și coroana de frunze creată împiedică evaporarea apei din sol”, spune Terittory managerul pe România al Great Plains East Europe.
Tehnologie disponibilă pentru diferite culturi agricole
În urma aplicării acestei tehnologii, fermierii obțin o creștere cu 10-15% a cantității de porumb recoltate, iar valoarea nutritivă a producției cunoaște un spor de 8%, susțin cei de la Great Plains, care comercializează din 2009 în România “semănătoarea Yeld Pro”, cu configurație variabilă, începând de la 4 rânduri și până la 48 rânduri , cu fertilizare solidă sau lichidă, sisteme de smart farming sau basic, secții mecanice sau aer pozitiv ( Air Pro) cu cadru fix sau închidere hidraulică, care poate fi configurată pentru sistemul trdițional, Minimum Tillage» sau No Till. Acestă tehnologie se mai aplică la floarea soarelui, soia, sorg și la rapiță.
În Europa, sistemul Twin-Row se folosește cu brio în Franța, Spania, Serbia, Bulgaria, Ucraina și Rusia, iar din 2015 ele se comercializează și în Anglia, Estonia și Slovenia.
Acest articol a fost publicat în ediția Aprilie 2015 a revistei Agrointeligența.
Foto: Great Plains Romania, Great Plains International, Alexandru Berghin
