Ziua Câmpului de la SCDA Lovrin – ediție aniversară cu un moment emoționant in memoriam Valeriu Tabără
agrointeligenta.ro -
Moment plin de încărcătură emoțională la ediția din acest an a Zilei Câmpului de Cercetare-Dezvoltare de la Stațiunea Lovrin din județul Timiș. La inițiativa directorului SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, evenimentul din acest an a avut o componentă importantă in memoriam Valeriu Tabără, cel care a fost mereu apropiat de cercetarea românească și, în mod special, de stațiunea timișeană. În semn de respect pentru regretatul academician și fost ministru al Agriculturii, echipa de la SCDA Lovrin a purtat tricouri negre inscripționate cu un citat memorabil aparținând profesorului Tabără. La Ziua Câmpului de la Lovrin a fost prezentă și văduva profesorului Valeriu Tabără, care a dorit să fie alături de cercetarea românească la fel cum a fost în fiecare și soțul ei.
Zilele Câmpului de Cercetare-Dezvoltare – eveniment ajuns la cea de-a zecea ediție, a marcat un nou moment cheie pentru prezentarea și promovarea rezultatelor obținute de cercetătorii români aflați în slujba agriculturii naționale, a fermierilor. De zece ani la conducerea Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă de la Lovrin, directorul Marinel Horablaga și echipa sa au dedicat această ediție celui ce a fost cel mai mare susținător al cercetării de la Lovrin, profesorul Valeriu Tabără.
”Cea de-a zecea ediție a Zilei Câmpului ne-a adus bucuria aniversării, dar și o tristețe în suflet – tristețe care se vede și pe culoarea neagră a tricourilor pe care le-am purtat anul acesta. Tristețe că în primul rând colegul, în al doilea rând, mentorul nostru, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, fostul președinte, nu mai este printre noi. A plecat la Ceruri și lucrul ăsta o spun cu sufletul plin că astăzi, când am ținut momentul de reculegere în memoria președintelui Tabără, din nori a răsărit o rază de soare care a luminat întreaga sală. Poate că atunci, în acel moment de Sus, de acolo, de undeva se uita la noi și era fericit că nu i-am uitat numele. Sigur n-o să-i uităm numele pentru că voi face tot ceea ce îmi stă în putință ca acea propunere a domnului ministru Barbu să se înfăptuiască, ca această stațiune să poarte numele profesorului Valeriu Tabără pe veci, atât cât va ține și va dăinui această instituție de cercetare. Noi sperăm că, tot cu ajutorul domnului ministru și celorlalți politicieni români, nu vom rămâne doar o simplă stațiune, ci ne vom ridica la rangul de institut pentru că acest lucru și l-a dorit mult domnul președinte Tabără. Din păcate, n-a reușit să-l vadă înfăptuit – a sperat mult la acest lucru. Dar sperăm că el se va împlini”, ne-a declarat Marinel Horablaga, direcotorul general al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin.
Aurel Badiu, Vicepreședinte ASAS: Avem nevoie de entități de cercetare care să răspundă condițiilor agro-eco- climatice dintr-o anumită zonă
Ediția aniversară a Zilei Câmpului de la Lovrin s-a bucurat de o participare numeroasă din partea fermierilor și a specialiștilor din agribusiness. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a fost reprezentată de vicepreședintele dr. ing. Aurel Florentin Badiu care a evidențiat importanța stațiunii timișene în ecosistemul agricol românesc.
”Realitatea însă este că Stațiunea Lovrin – mai ales după ce fostul președinte Valeriu Tabără și cercetător de bază al Stațiunii Lovrin s-a implicat în revitalizarea ei – dar nu e vorba de revitalizare, pentru că era practic aproape de extincție – a înflorit pe zi ce trece iar în momentul de față, indubitabil, ideea de a transforma stațiunea într-un institut de cercetare pentru agricultura de vest a României este o idee pe care eu personal sper să o mai apuc, pentru că avem nevoie de entități de cercetare care să răspundă condițiilor agro-eco-climatice dintr-o anumită zonă. Ori, a răspunde la întrebările, solicitările, nevoile une zone agro-eco-climatice dintr-o altă parte, dintr-o altă zonă, nu e altceva decât o pierdere de timp și de bani. Deci, cercetările pentru răspunsurile zonei respective trebuie să fie făcute în interiorul zonei. E destul de simplu. Până la urmă, dacă ne gândim la soiurile de plante și rasele de animale, componenta geostaționară este esențială. În condițiile în care aceasta absentează, apare întrebarea firească ”dar soiurile străine cum s-au comportat?” – care s-au comportat mai bine sau mai rău, în funcție de capacitatea și adaptabilitatea lor la oferta geoclimatică din zonă, în timp ce soiurile autohtone – discutabil dacă mai mult sau mai puțin productive, se comportă constant bine. Și cred că asta spune multe despre rolul unei stațiuni de cercetare într-o anumită zonă”, a punctat vicepreședintele ASAS.
Florin Imbrea, USV Timișoara: Creațiile românești pot să facă față cu succes în anumite condiții de stres
De ani buni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin derulează un parteneriat și o colaborare strânsă și Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I al României din Timișoara. Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură din cadrul USV Timișoara a notat o evoluție crescândă și pozitivă în ceea ce înseamnă cercetarea românească. ”Sunt aici alături de studenți, alături de colegi, cadre didactice pentru a reitera mesajul de susținere. Noi, ca Facultate de Agricultură, avem o foarte bună colaborare cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, avem proiecte de cercetare comune, acțiuni comune și am vrut să fiu astăzi alături de viitoarea generație de ingineri agronomi pentru a le da încredere că totuși cercetarea românească și acest sector au un viitor. Suntem într-un loc al cercetării românești și asistăm cu toții la o discuție interminabilă între existența pe piață a creațiilor furnizate de marile companii cu care e firesc, fermierii români să colaboreze, dar în același timp nu trebuie să uităm pornind de la tradiția care a fost în țara noastră privind creațiile și producerea de material biologic și continuarea acestei tradiții. De ce sunt susținător al creațiilor românești? Datorită adaptabilității mai bune la un anumit areal și la actualele condiții climatice. Noi ca și profesie, ne dăm seama că un soi, un hibrid creat într-un anumit areal, în anumite condiții, este mult mai adaptat comparativ cu un hibrid chiar dacă performează, dar în cu totul și cu totul alte condiții. Poate într-o zonă unde suma precipitațiilor este mai mare – dacă e să vorbim, în ultima perioadă, pe medie anuală, cu toții asistăm la un deficit de precipitații și aceste soiuri, aceste creații se comportă foarte bine, iar prin realizările și soiurile omologate la Lovrin chiar mi s-a dovedit – creațiile românești pot să facă față cu succes în anumite condiții de stres”, a declarat Florin Imbrea.
Aflată pentru prima dată la SCDA Lovrin, Liliana Oneț, Suprefecta județului Timiș, s-a arătat impresionată de investițiile făcute în ultimii ani la stațiune cu ajutorul fondurilor atrase din mediul privat și prin autofinanțare. ”Având în vedere că județul Timiș este județul cu cea mai mare suprafață agricolă din România, acest institut are un rol esențial – această stațiune de cercetare este foarte importantă și din acest punct de vedere pentru că prin munca acestor cercetători, agricultorii din județul Timiș pot să beneficieze de material genetic de calitate pentru ceea ce au ei nevoie”, a declarat Liliana Oneț.
Platformă demo cu testări de hibrizi și soiuri, cu densități și fertilizări diferite
O adevărată sărbătoare a agriculturii românești deopotrivă, Ziua Câmpului de la Stațiunea Lovrin se bucură an de an de susținerea și de implicarea unor parteneri puternici atât instituționali, cât și din agribusiness. Cele mai importante companii din agricultură și-au prezentat și anul acesta aici noutățile și inovațiile pe care le aduc pe piață pentru fermierii români, iar loturile demonstrative au fost punctul de atenție al agricultorilor interesați de noile tehnologii agricole.
”În acest an, platforma demo a fost împărțită în două: rapiță și cereale păioase. Platforma de rapiță a fost, de asemenea, împărțită în două jumătăți, în funcție de tipul tehnologiei convențional, respectiv arătură și scarificat, iar mai apoi fiecare din cele două jumătățiau fost împărțite încă o dată în funcție de doza de fertilizare. Avem fertilizarea triplu 15 NPK și avem fertilizarea npk 10.20.0, plus 11% Sulf și 2% Calciu. Fiecare dintre aceste patru zone a fost semănat cu 33 de hibrizi de rapiță, fiecare pe câte două densități – 35 respectiv 50 de boabe germinabile pe metru pătrat. Peste acestea am suprapus suprafețe de tehnologie ale partenerilor noștri care, fiecare demonstrează eficacitatea produselor dânșilor față de o porțiune martoră a acestei culturi”, a vorbit Ciprian Buzna, directorul științific al SCDA Lovrin.
La fel de spectaculoaseau fost și loturile de cereale păioase unde au fost prezentate mai multe tehnologii inedite, una dintre ele cu un ”joc” de densități la 44 de varietăți, fiecare în microploturi, fiecare împărțită în trei densități – 400, 600, respectiv 800 de boabe germinabile pe metru pătrat.
”Aceste experiențe au fost amplasate în oglindă pe o tehnologie convențională – arătură versus tehnologie minimum-till – după care, avem experiențele partenerilor noștri pe soiul Biharia – SCDA Lovrin în care patru firme partenere au venit cu tehnologia proprie, respectiv a cincea parcelă care reprezintă tehnologia martor a SCDA Lovrin, toate arătând diferențele rezultatului aplicărilor acestor produse ale partenerilor. Totodată, am înființat un câmp de colecție de grâuri de toamnă, de cereale păioase de toamnă – pentru că avem și triticale – microploturi, în jur de 200 de variante. De asemenea, avem o parcelă cu microploturi cu o colecție de ovăz, cu soiuri SCDA Lovrin și ale altor firme de pe piață”, a mai spus Ciprian Buzna, directorul științific al SCDA Lovrin.
Alte teste interesante în câmp au vizat perioada de semănat, dar și un câmp demo în care s-au înființat în oglindă două tehnologii aparținând celor doi mari agronomi români: tehnologia Lucian Buzdugan și tehnologia Dimitrie Muscă.
