Membrii ASAS vor putea profesa după vârsta de 70 de ani în baza unei evaluări medicale anuale – proiect de lege
Roxana Dobre -
Proiect de lege pentru rămânerea în funcţii a cercetătorilor ştiinţifici. Mai mulți parlamentari au depus la Senat o inițiativă legislativă prin care propun ca membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe lonescu-Şişeşti” să fie menţinuţi în activitate sau în funcţii de conducere până la vârsta de 70 de ani, iar după această vârstă, în baza unei documentații medicale.
Mai mulți parlamentari ai Partidului Social Democrat (PSD) au depus la Senat un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe lonescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.
Proiectul depus la Senat va modifica 12 din Legea nr. 45/privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe lonescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, se introduce un alineat nou, alin (3), cu următorul cuprins:
– (3) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe lonescu-Şişeşti”, cetăţeni români, sunt menţinuţi în activitate sau în funcţii de conducere până la vârsta de 70 de ani. Peste această vârstă sunt menţinuţi în activitatea profesională la cerere în baza certificatului de sănătate potrivit căruia starea de sănătate le permite exercitarea atribuţiilor postului. Cererea privind continuarea activităţii şi certificatul medical privind starea de sănătate corespunzătoare exerciţării profesiei se depun la angajator în luna decembrie a fiecărui an. În cursul unui an calendaristic, pentru motive obiective, angajatorul poate solicita o evaluare suplimentară a capacităţii de muncă din partea unei instituţii medicale de expertiză a capacităţii de muncă”.
Proiectul a fost depus la Senat de mai mulți parlamentari de la PSD și trebuie să treacă pe rând de votul din Senat, Camera Deputaților și promulgarea președintelui Nicușor Dan.
Citiți și: Ioan Jelev – președinte interimar al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS)
Inițiatori: România se confruntă cu o puternică criză de personal de specialitate în activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol
În expunerea de motive inițiatorii proiectului arată că este de notorietate faptul că, în prezent, România se confruntă cu o puternică criză de personal de specialitate în activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.
Principalul motiv al lipsei de personal îl reprezintă salarizarea foarte slabă, sub nivelul învăţământului superior şi sub nivelul pieţei, al furnizorilor din agribusiness, spre exemplu.
”Analizăm situaţia unui director de staţiune (CS 1) cu un patrimoniu de peste 2.000 de ha şi un număr de 200 salariaţi, care are un salariu net de 8.300 lei, incluzând sporul de doctorat, indemnizaţia de hrană şi cea de membru în consiliul de administraţie. Veniturile acestuia sunt similare cu ale unui consilier superior în cadrul ministerului agriculturii, care încasează un salariu net de 8.400 de lei. Spre comparaţiie, un inginer din producţie, cu experienţă de 5 ani, care administrează 1.500-2.000 de ha, cu maxim 4 culturi (cu o complexitate mult scăzută faţă de sistemul de cercetare) primeşte în medie un salariu de 15.000 lei net. Pe de altă parte, un cercetător ştiinţific, mai mult decât în orice altă profesie, se formează într-un timp îndelungat, întru-cât caracterul de pionierat al activităţii de cercetare necesită în mod obiectiv, o experienţă practică îndelungată şi o acumulare însemnată de cunoştinţe în domeniu”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
