Micul românesc vrea să cucerească Europa: Ce șanse au producătorii să obțină protecție în UE pentru cel mai popular preparat din carne de la noi din țară
agrointeligenta.ro -
În urmă cu un an, sărbătoarea de 1 mai era marcată de o supărare adâncă în rândul producătorilor și procesatorilor de carne din România. Cu o campanie susținută intens și prezentă pe toate canalele media, inițiativa celor din industrie de a obține o relaxare fiscală părea a fi sortită eșecului.
În 2015, la aceeași dată, Asociația Română a Cărnii are altă energie, cu o nouă conducere și o realizare importantă: reducerea TVA la alimente, deci inclusiv la carne și produse din carne, de la 24% la 9% începând de la 1 iunie. Motiv perfect pentru ca producătorii să își facă planuri mari pentru viitor și să își îndrepte atenția înspre recunoașterea bunătăților autohtone în Europa. Pe lista priorităților, micul românesc!
”Noi ne-am propus să facem acest lucru (obținerea protecției la nivel european pentru micul românesc – n.r.) și la notorietatea pe care a dobândit-o deja micul românesc în Europa, nu cred va fi vreo țară care să se opună. Micul este românesc. Față de cevapcicii turcești sau bulgărești este o diferență mare și de gust, și de cum arată”, a declarat Radu Timiș, președintele Asociației Române a Cărnii.
Rețeta originală de mici
Tot șeful ARC, totodată fondator și președinte al grupului Cris-Tim, vorbește și despre rețeta originală a mititeiilor noștri care trebuie să conțină atât carne de porc, cât și de vită și de oaie. ”Se vând bine mai ales cei din amestec de carne de porc și de vită”, recunoaște, însă cel produce mici românești după rețete recunoscute pe teritoriul României.
Diferențele dintre micii românești și preparate similare din Serbia, Bulgaria, Grecia sau Turcia sunt evidente. Țin atât de dimensiunea mititelului – circa 8 centimentri la noi, mai lungi la alții, cât mai ales de ingredientele folosite la noi. Din acest motiv, aceste țări nu vor avea nici un motiv pentru a contesta recunoașterea micului românesc în UE, singurul imediment fiind termenele lungi ce se practică pentru obținerea acestui statul pentru produsele cu indicație geografică protejată – IGP, sau pentru cele cu denumire de origine protejată – DOP. Este vorba, potrivit reprezentanților ARC, de circa doi ani de la depunerea documentației și până la publicarea oficială în registrele UE.
Cea mai cunoscută rețetă de mici care circulă prin caietele gospodinelor, a restaurantelor sau a marilor producători este:
Ingrediente pentru mici:
1 kg ceafă de viţel (mânzat)
500 g ceafă de porc
200 g pulpă de miel
1 linguriţă sare
1 căpăţână usturoi
o jumătate de legătură de cimbru
condimente, după gust: rozmarin, chimen, piper
o jumătate linguriţă bicarbonat
un miez de pâine, cât o lămâie
Prepararea micilor
-Carnea se trece, de două ori, prin maşina de tocat. Pâinea se umezeşte şi se amestecă bine cu usturoiul pisat, apoi se pune peste carne. Compoziţia se ia la frământat cu sare, piper, se adaugă condimentele, cimbrul şi bicarbonatul şi se amestecă bine, până devine o pastă omogenă.
-Când este gata, se dă la rece aproximativ 20 de minute. Între timp se încinge grătarul.
-Pe un blat de lemn ud se începe pregătirea pastei. Se ia câte un pic de carne, cam 2-3 linguri, şi se modelează în palme, până se obţine o formă cilindrică, umezind mâinile din când în când, ca să nu se lipească. Mititeii se pun pe o farfurie umedă şi se lasă să se odihnească. Când sunt gata, se dau la rece încă 5-10 minute.
-Când jarul este gata, mititeii se aşază pe grătar, la foc moale. Cât stau pe foc, se întorc, din când în când, de pe o parte pe alta, până se întăresc. Prăjirea trebuie să se facă încet, la foc domol, ca să nu se ardă la exterior şi să rămână cruzi în interior.
-Se servesc într-un vas acoperit şi încălzit, ca să nu se sleiască.
