Lege nouă: Impozitul pe locuință – eliminat dacă proprietatea e domiciliu și are până în 120 mp

Violina Gorcinschi-Jitaru - 17 septembrie 2025 10:17

Impozitul pe locuință, eliminat pentru români. La nivelul Parlamentului a fost depusă o iniativă de modificare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care se elimină impozitul pe locuință. Este vorba despre imobilele unde este înregistrat domiciliul proprietarului și care au o suprafață de cel mult 120 metri pătrați. Această scutire vine să corecteze o eroare fiscală prin care se face o dublă impozitare – o dată la achiziția, apoi pe proprietate. Dacă va fi adoptată noua lege, impozitul pe locuință va fi eliminat de la 1 ianuarie 2026.

Eliminarea impozitului pe locuință nu este încă în vigoare, ci reprezintă un proiect de lege depus recent în Parlament de către deputata AUR Raisa Enachi. Facilitatea fiscală, dacă va fi votată de aleși și promulgată de Președintele României, se va aplica exclusiv asupra unei singure proprietăți utilizate ca domiciliu, fără caracter de investiţie, pentru care contribuabilul nu obţine beneficii economice, ci doar îşi exercită un drept fundamental, acela de a avea un cămin. Mai mult, în majoritatea cazurilor, valoarea impozitului anual pentru această locuinţă este redusă, ceea ce face ca efectul bugetar să fie marginal, dar impactul social, semnificativ, se arată în motivarea proiectului de lege.

Proiect de lege pentru eliminarea impozitului pe locuință

În forma actuală, Codul fiscal nu diferenţiază între locuinţa personală, destinată traiului zilnic, şi alte tipuri de proprietăţi imobiliare deţinute în scop investiţional sau patrimonial. Această lipsă de distincţie duce la o formă indirectă de dublă impozitare, venitul folosit pentru achiziţia locuinţei a fost deja supus impozitării, iar ulterior contribuabilul este taxat anual, indiferent de scopul în care este utilizată proprietatea.

Astfel, în cadrul parlamentului, s-au propus următoarele modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

”Articolul I:

1) La Titlul IX Impozite şi taxe locale, Capitolul II: Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri, la articolul 456, aliniatul 1), după litera y), se introduce o nouă liter, lit. z), cu următorul cuprins:

z) suprafaţa de maximum 120 m2 din suprafaţa utilă a clădirii rezidenţiale folosite efectiv ca domiciliu, aflată in proprietatea sau coproprietatea persoanelor fizice, pentru cota parte deţinută, cu condiţia ca aceasta să fie declarată ca locuinţă principală in evidentele fiscale şi să nu existe alte imobile de acelaşi tip in proprietate.

2) La Titlul IX Impozite şi taxe locale, Capitolul III: Impozitul pe teren şi taxa pe teren, la articolul 464, aliniatul 1), după litera z), se introduce o nouă liter, lit. z’, cu următorul cuprins:

z’) suprafaţa de maximum 120 m2 de teren aferentă clădirii utilizate ca locuinţă de domiciliu, aflată in proprietatea sau coproprietatea unei persoane fizice, pentru cota parte deţinută, Cu condiţia ca aceasta să fie declarată ca reşedinţă principală in evidenţele fiscale şi să nu existe alte terenuri de acelaşi tip in proprietate.”

Citește și: Facilitate pentru fermieri: recuperarea a 50% din investiții din plata impozitelor către stat pe 10 ani

Scutirea propusă se aplică strict unei singure locuinţe de domiciliu per contribuabil, pentru maximum 120 m2 din suprafaţa utilă a clădirii şi terenul aferent, ceea ce limitează impactul fiscal. Marea majoritate a cetăţenilor români deţin o singură locuinţă, ceea ce face ca măsura să aibă un caracter echitabil şi general aplicabil. Regimul de impozitare pentru celelalte bunuri imobile, locuinţe suplimentare, proprietăţi de vacanţă sau deţinute in scop investiţional, rămâne neschimbat, menţinând stabilitatea bazei de impozitare. Aplicarea scutirii este prevăzută direct prin lege, nefiind condiţionată de hotărâri ale autorităţilor locale, ceea ce asigură uniformitate, predictibilitate şi egalitate de tratament între contribuabili, indiferent de localitate.

”Articolul II:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015, Cu modificările completările ulterioare, prevederile art. I intră in vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

(2) Până la data de 31 decembrie 2025, persoanele fizice care solicită scutirea prevăzută la art. 456 alin. (1) lit. z) şi art. 464 al/n. (1) lit. z’) depun la organul fiscal local competent o declaraţie insoţită de documente doveditoare privind domiciliul şi dreptul de proprietate sau coproprietate.

(3) În cazul oricărei modificări privind domiciliul sau dreptul de proprietate asupra clădirii terenului, contribuabilul are obligaţia de a depune o nouă declaraţie in termen de 30 de zile de la data modificării. Scutirea se va aplica începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor.”

Citește și: Fiecare litru de lapte, borcan de zacuscă sau legătură de pătrunjel – la ANAF. ”Vor să impoziteze și ultimul țăran din România”

Aplicarea scutirii este condiţionată de declararea explicită a locuinţei ca domiciliu şi de depunerea documentelor justificative privind dreptul de proprietate sau coproprietate. Această procedură va conduce la creşterea gradului de conformare fiscală voluntară, prin corelarea directă a facilităţii cu obligaţiile declarative, va clarifica regimul fiscal al reşedinţei principale, eliminând ambiguităţile şi practicile administrative neunitare şi va simplifica procesul de administrare fiscală, oferind contribuabililor predictibilitate, iar autorităţilor locale un volum de muncă redus si o evidentă mai clară, argumentează inițiatorii proiectului de lege.