Se așteaptă scumpiri mari la îngrășăminte în 2026. Prețurile, suportate de fermieri
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Scumpiri mari la îngrășăminte în 2026. Îngrășămintele cu azot importate, în special, ar putea deveni cu 50% mai scumpe în următorii cinci ani. Motivul este politica de protecție a climei adoptată de UE, care va taxa marfa poluantă, inclusiv fertilizanții. Se așteaptă ca amoniacul albastru și alte tipuri de îngrășăminte mai prietenoase cu mediul să crească în popularitate.
Începând cu 2026, UE va implementa Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Taxa la frontieră pentru emisiile de carbon va fi percepută și pentru aproximativ 15 milioane de tone de importuri de îngrășăminte cu azot. Acesta are scopul de a crea o concurență loială între producătorii din UE, care sunt supuși schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS), și cei din țările terțe. Acest lucru pune, de asemenea, un preț emisiilor de CO₂ provenite din anumite importuri mari consumatoare de energie, cum ar fi îngrășămintele.
Scumpiri mari la îngrășăminte în 2026. Fermierii plătesc prețul
Totuși, acest preț va face ca importurile de îngrășăminte să fie mai scumpe – și va fi suportat în principal de fermierii europeni, potrivit expertelor Rabobank, Doriana Milenkova și Alicia English, citate de Agrarheute.
UE este dependentă de importurile de îngrășăminte și are puține alternative. Doar cinci națiuni exportatoare – Rusia, Egipt, Maroc, Algeria și Trinidad și Tobago – furnizează aproape 70% din importurile europene de îngrășăminte cu azot.
„Acest lucru înseamnă probabil că aceste costuri vor fi transferate către fermieri – și, într-o măsură limitată, către comercianți”, prevăd analiștii.
Citește și: Premierul Ilie Bolojan vrea ca România să producă îngrășăminte cu gazul din Marea Neagră
Introducerea CBAM și impactul asupra importurilor de îngrășăminte
Taxa la frontieră pentru CO₂ afectează în special amoniacul, ureea și DAP (fosfatul diamonic). Taxa va crește semnificativ costurile de import.
Amoniac: Costul suplimentar al amoniacului importat, datorat mecanismului de ajustare la frontieră, ar putea crește la aproximativ 200 euro pe tonă până în 2030. Se așteaptă o creștere a prețului de 10 până la 20% anul viitor și de până la 50% până în 2030. Aceasta depinde de emisiile producătorilor și de prețul certificatelor de CO2 din UE. Țările cu emisii ridicate de CO2, precum Rusia sau Trinidad și Tobago, vor deveni mai puțin atractive ca furnizori, în timp ce țările cu emisii scăzute, precum SUA, vor deveni mai competitive.
Uree: Se așteaptă o creștere a prețurilor de 10 până la 15% pentru 2026, cu o posibilă creștere de 45% până în 2030.
DAP (fosfat de diamoniu): Impactul Mecanismului de Ajustare la Frontieră asupra îngrășămintelor fosfatice este mai mic, deoarece în timpul extracției se eliberează mai puține emisii. Prețurile produselor importate ar putea crește cu 2 până la 5% anul viitor și cu până la 10% până în 2030.
Amoniacul albastru și verde devin treptat mai competitive
Producătorii de îngrășăminte din UE și din unele țări terțe lucrează la dezvoltarea unor procese de producție mai ecologice. Printre acestea se numără așa-numitul amoniac albastru. Ca precursor al producției de îngrășăminte cu azot, amoniacul albastru utilizează combustibili fosili, dar este urmat de procese de captare a carbonului. Rabobank se așteaptă ca amoniacul albastru să devină competitiv până în 2030, deoarece este scutit de taxa CBAM.
Pe de altă parte, este puțin probabil ca amoniacul verde produs cu energie regenerabilă să devină competitiv din punct de vedere al prețurilor până în jurul anului 2034, când taxa de ajustare la frontieră va acoperi 100% din emisiile de CO₂ asociate.
Citește și: Guvernul a majorat TVA la livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și prestări servicii agricole
Ce este Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului?
Mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) înlocuiește treptat alocarea gratuită a certificatelor de emisii. Instrumentul este destinat să prevină relocarea producției de bunuri cu emisii mari de CO₂ în afara UE, cunoscută sub numele de relocare a emisiilor de carbon.
Ponderea certificatelor CBAM care urmează a fi achiziționate crește în paralel cu scăderea anuală a alocării gratuite de certificate de emisii, astfel încât taxa la frontieră va împovăra integral sectoarele afectate, cum ar fi îngrășămintele, fierul și oțelul și cimentul, începând cu 2034.
