Cea mai mare producție de rapiță la hectar s-a obținut anul trecut la Galați. Ce a făcut fermierul Hristache Panaite pentru a recolta 6 tone la hectar
Gabriela Gimbășanu -
Cea mai mare producție de rapiță obținută de fermierii români în 2014 a fost înregistrată la Galați, iar cifrele de anul trecut raportate în ferma lui Hristache Panaite ar face invidios orice agricultor, cu atât mai mult în acest an, când sunt multe probleme cu această cultură.
Cum recoltarea rapiței nu mai are puțin timp și va începe în județele țării, Agrointeligența a luat legătura cu fermierul care a avut cele mai bune rezultate cu această cultură anul trecut pentru a afla ce a pus și ce n-a pus în câmp pentru a obține recordul național de 6 tone de rapiță la hectar. Și ca informația să fie completă, am verificat atât cu autoritățile, dar și cu companiile de inputuri și am obținut confirmarea că gălățeanul a fost, cu certitudine, românul care a avut cea mai bună producție de rapiță în 2014.
Hristache Panaite este din municipiul Tecuci, județul Galați și lucrează o suprafață de 500 de hectare. El a reușit să își atragă invidia fermierilor din zonă pentru că în anul 2014 a reușit să obțină o producție la rapiță de 6 tone la hectar pe o suprafață de 40 de hectare. Fermierul spune că un mare aport în acest succes l-au avut hibrizii Dekalb pe care i-a aplicat urmând sfaturile pe care le-a primit de la specialiștii Monsanto.
“Am o colaborarea de lungă durată cu cei de la Monsanto. În 2013 am semănat rapiță pe 200 de hectare și am avut o medie la recoltare de 5.200 kilograme la hectar. Mă mândresc cu faptul că, pe o solă de 40 de hectare am reușit să obțin o producție de 6.000 de kilograme la hectar. 2014 a fost un an foarte bun, cel puțin pentru mine, am avut producții ca în nici un alt an. Am reușit să o valorific la un preț bun, am dat-o cu 1,45 lei kilogramul” a declarat pentru Agrointeligența Hristrache Panaite.
Hibrizi Dekalb: DK Exstorm și DK Exagone
Gălățeanul apreciază că astfel de producții-record pot fi obținute de orice fermier care alege să folosească hibrizi performanți și testați, dar mai ales dacă respectă indicațiile oferite de specialiștii companiei.
“Pentru recordurile de producție am muncit foarte mult, dar pot spune că m-au ajutat și cei doi hibrizi pe care i-am cumpărat de la Monsanto: DK Exstorm și DK Exagone. S-au prezentat foarte bine în teren, Exstorm-ul nu și-a pierdut boabele din silicve și a crescut și s-a dezvoltat foarte bine în toamnă, astfel că, la intrarea în iarnă nu mi-am făcut nici un fel de probleme. Pot spune că ambii hibrizi mi-au depășit așteptările. Am avut un an 2014 foarte bun în cultura de rapiță”, a explicat fermierul pentru Agrointeligența.
Ce a cauzat diferențele de producție între sole
Este adevărat că agricultorul din Tecuci nu a obținut o producție uniformă pe toate cele 200 de hectare semănate în toamnă, dar se pare că diferențele de producție obținute au fost determinate de poziția în teren a solelor cultivate cu rapiță. “Diferențele au fost determinate în primul rând de cultura premergătoare, apoi cred că este vorba și de distanța față de fermă. Sola de 40 de hectare se află chiar lângă fermă și am semănat-o, am tratat-o și am fertilizat-o prima dată. Poate de aici au fost diferențele de producție, pentru că am aplicat aceași tehnologie de cultură la întreaga suprafață”, ne-a spus Hristache, despre principalele cauzele ale obținerii unor producții diferențiate.
Îngrășăminte solide cu azot și tratamente fungice
Gălățeanul s-a ocupat atât de hrănirea plantelor cât și de prevenirea bolilor și dăunătorilor culturii de rapiță, aplicând încă din toamnă îngrășăminte și fungicide foliare pentru a proteja plantele răsărite. ”În toamnă am administrat 300 de kilograme de îngrășăminte și în primăvară am intervenit cu îngrășăminte solide pe bază de azot, în trei reprize: în februarie, martie și aprilie. În afară de fertilizare m-am ocupat și de sănătatea plantelor, nu doar de creșterea lor. Am aplicat un tratament foliar fungic în toamnă, la răsărire, după care, am aplicat încă trei tratamente, în primăvară, cu un fungicid foliar. În plus față de aceste tratamente și fetilizări am administrat culturii de rapiță și un regulator de creștere. Acesta are rolul de a îmbunătăți arhitectura tufei, contribuie la formarea de tufe uniforme, bogat ramificate și cu rezistență crescută la căderea boabelor din silicve”, ne-a vorbit fermierul din Tecuci despre tehnologia de cultură care i-a asigurat producții medii de 5.200 kilograme la hectar în toată ferma.
Anul 2015, un an slab pentru producția de rapiță
Lipsa precipitaților din toamna anului 2014 au creat mari dificultăți fermierilor care au semănat suprafețe însemnate cu rapiță. “Anul trecut am însămânțat vreo 200 de hectare dar am întors 150. Principala cauză a fost lipsa precipitațiilor. După ce am pus sămânța în pământ, nu a fost suficientă apă și rapița nu a răsărit. Am luat decizia de a întoarece cultura încă din toamnă, tocmai pentru a reduce cât mai mult pierderile. Se vedea cu ochiul liber că cele 150 de hectare nu aveau nici un viitor. În schimb am rămas cu 50 de hectare care arată foarte bine, sunt acum în faza de înflorire. Nu pot să estimez o producție, dar eu sper să ajung măcar la performanțele pe care le-am obținut anul trecut”, ne-a mărturisit Hristache Panaite.
