Cultivatorii de cartofi sunt disperați: ”Suntem invadați de cartofi de import care intră în țară la preț de dumping. Îi verifică cineva?”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Cultivatorii de cartofi sunt disperați și fac un apel public pentru salvarea sectorului! Federația Națională ”Cartoful” din România trage un semnal de alarmă cu privire la importurile care au inundat piața națională și care îi falimentează pe fermierii români, prăbușind prețul sub cel al cheltuielilor de producție. În cadrul unei scrisori-manifest, cultivatorii de cartofi cer ajutor înainte ca întreg sectorul să intre în colaps, iar producătorii români să își abandoneze culturile.
Fermierii români cultivatori de cartofi atrag atenția că importurile care ajung pe piața noastră nu sunt verificate, ceea ce expune consumatorii la un mare risc. În cea mai mare parte, este vorba despre tuberculi de calitate inferioară, destinați comercializării, dar care sunt refuzați de către unitățile de procesare din țările de origine. Astfel, în loc să fie dați animalelor, ei sunt împinși pe piața românească unde sunt comercializați la un preț de dumping.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO inserează integral semnalul de alarmă transmis de Federația Națională ”Cartoful” din România
”Presiune uriaşă asupra producătorilor români. După un an agricol deosebit de capricios, puţinii producători români care au avut curajul să menţină în cultură „a doua pâine a ţării” – cartoful – se află astăzi în pragul deznădejdii.
Deşi au investit între 25.000 şi 30.000 lei pe hectar, producţiile obţinute abia ating-10-20 tone/ha, iar doar pe puţinele suprafeţe irigate s-au înregistrat randamente de aproximativ 25 tone/ha. În condiţiile în care preţul mediu de vânzare la poarta fermei nu depăşeşte 1 leu/kg, mult sub preţul de cost, pierderile sunt inevitabile.
Ca şi cum nu ar fi fost suficient, fermierii români se confruntă şi cu dificultăţi majore în valorificarea producţiei. Motivul? Invazia cartofilor din vestul Europei, unde anul agricol a fost unul excepţional, cu producţii record – cele mai mari din ultimii 15 ani. Aceşti cartofi pătrund pe piaţa românească la preţuri de dumping, subminând piaţa internă şi punând o presiune uriaşă asupra fermierilor autohtoni.
Situația contribuie, de asemenea, la deteriorarea balanței de plăti externe, România importând alimente în valoare de aproape 1 miliard de euro lunar.
Importurile de cartofi au fost constante pe tot parcursul anului, determinând o scădere accentuată a prețului produsului autohton încă din timpul verii. În zonele tradițional axate pe cultura cartofului timpuriu – Dâmbovița, Galați, Dolj, Timiș – prețul a oscilat între 0,40 și 0,70 lei/kg. Mai grav, în luna noiembrie, în aceste regiuni încă se mai recoltează cartofi situaţie fără precedent în istoria ţării. În alte zone, sute, poate chiar mii de hectare au rămas nerecoltate.
Și totuşi, România continuă să importe cartofi!
Se ridică o ·întrebare firească: toţi aceşti cartofi din import sunt însoţiţi de certificate sau paşapoarte fitosanitare? Sunt ei certificaţi GLOBAL-G.A.P. sau verificaţi măcar prin sondaj pentru reziduuri de pesticide, nitraţi sau nitriţi? În realitate, mulţi dintre aceşti cartofi provin din loturi destinate industrializării (chips, cartofi prăjiţi, amidon), refuzate de fabricile din ţările de origine.
Totuşi, nu putem da vina exclusiv pe cauzele externe. Lipsa unei strategii naţionale pe termen lung pentru cultura cartofului reprezintă principala problemă.
O astfel de strategie.ar trebui să includă cel puţin următoarele direcţii de acţiune:
• Extinderea sistemelor de irigații pe suprafeţe cât mai mari;
• Dezvoltarea de depozite frigorifice şi spaţii de stocare ventilate, adaptate sectorului legume-fructe;
• Stabilirea unui tarif rezonabil la energie electrică şi combustibili;
• Compensarea rapidă (nu după 2 ani) a prosumatorilor agricoli care produc energie electrică din surse fotovoltaice;
• Adaptarea Codului fiscal pentru sectoarele agricole cu ciclu lung de producţie (9-18 luni), prin deducerea ratei inflaţiei din impozitul pe profit, pentru a evita „impozitarea inflaţiei”.
Fără măsuri urgente şi ferme, consumatorii vor găsi în pieţe şi magazine doar cartofi din import, iar fermierii români riscă falimentul și abandonarea unei culturi tradiţionale pentru economia națională.
În aceste condiţii dramatice, întrebările devin tot mai apăsătoare:
Cum vom reuşi să ţinem pasul cu producătorii din vestul Europei? Vom abandona cultura cartofului În România?
Vom fi nevoiţi să vindem fermele şi să renunţăm la munca de o viaţă?”
