Există în România! „Roşia fără chimicale”, pe abonament, direct de la fermier
agrointeligenta.ro -
O timişoreancă de 32 de ani construieşte, de cinci ani, o punte între orăşeni şi ţărani. A văzut sistemul în Franţa, unde a fost „reinventat”, l-a studiat în Japonia, unde s-a născut ideea, şi a înţeles că este şansa salvării agriculturii tradiţionale de la noi.
„Cine îmi cumpără mie roşiile mici, chiar dacă sunt sănătoase, dacă lângă mine în piaţă sunt roşii de trei ori mai mari şi oamenii nu ştiu să facă diferenţa între unele crescute curat şi altele cu pesticide?” Aşa a întrebat-o o ţărancă pe Mihaela, fata de la oraş. Aceasta şi-a dat seama că există soluţii ca ţăranca din piaţă să-şi vândă legumele, scrie EVZ.
Astfel, de cinci ani Mihaela Veţan îi convinge pe ţărani să nu renunţe la „meseria” lor de bază. Pe orăşeni îi determină să lase deoparte marfa din supermarket şi să ia legume, zarzavaturi sau fructe direct de la ţărani. Tânăra este sigură că până la urmă va reuşi să schimbe mentalităţi. În cinci ani a convins 5 ţărani să facă agricultură bio şi pe aproape 300 de familii din Timişoara să-i susţină pe aceştia material, ca să aibă hrană curată.
Totul se învârte în jurul „coşului de solidaritate” şi a unui principiu denumit de Mihaela Veţan „preţul corect”. „Dai şansa la un trai decent unor oameni şi ai garanţia calităţii”, spune Mihaela. Programul de comerţ agricol prin parteneriate între producători şi consumatori, lansat în anul 2008 de Asociaţia pentru Susţinerea unei Agriculturi Ţărăneşti (ASAT) din Timişoara, se extinde de la an la an.
Mihaela Veţan este absolventă de ştiinţe politice şi crede că cea mai bună politică este cea care oferă echitate socială. În 2007 a adunat un grup de orăşeni le-a prezentat „oferta”: cei de la sat vor cultiva pentru ei legume natural, dacă ei îi vor susţine financiar.
„Este solidaritate între oameni. Consumatorii află care sunt toate costurile de producţie pentru roşiile sau varza pe care o cumpără. Inclusiv munca agricultorului. Şi plătesc aceşti bani eşalonat. Acesta e preţul corect. Toamna, consumatorii plătesc un avans, 200 de lei, pentru ca producătorul să poată începe lucrările pentru producţia anului următor. Abonaţii ştiu că livrarea de produse începe în martie.
Se stabileşte o listă de 20 de legume care vor fi distribuite pe durata sezonului, timp de 8 luni. Apoi, lunar, abonaţii plătesc în medie 120 de lei şi primesc săptămânal legume şi zarzavaturi proaspete. Abonaţii îşi asumă recolta la fel ca şi producătorul. Dacă dă grindina, paguba e împărţită. Avantajul: cei de la oraş au produse sănătoase care vin de la distanţe mici. Au, apoi, garanţia că sunt cultivate natural. Pot merge să vadă cu ochii lor. Iar un avantaj important este că plătesc de trei ori mai puţin decât dacă ar cumpăra bio de la magazin”, explică Mihaela Veţan.
În 2008, Mihaela a identificat primul producător. Ioan Jivu, din Belinţ. Îşi vindea producţia unei cantine militare. Dacă nu apărea ASAT, ar fi ajuns la pesticide. L-a convins şi Ioan a început cu 20 de abonaţi. În 2010, avea 180. Au urmat Mia Leordean – pensionarădin Cuvin, Arad – cu 15 contracte la început, dublate în anul următor. Marcel Haş – şomer mutat la sat din Firiteaz, Timiş – a crescut de la 30 de abonaţi la 50 într-un an.
„Am vrut ca persoana respectivă să aibă un salariu decent şi asigurare socială, şi suportăm, astfel, inclusiv cheltuielile de producţie, asumându-ne inclusiv riscul în caz de calamitate. În al doilea rând, am vrut certitudine asupra originii şi calităţii produselor. Chiar vreau să fiu sigur că morcovul din care le fac suc copiilor nu este plin de chimicale”, spune Iosif Dima-Csatlos, unul din orăşenii abonaţi.
Mihaela a dus sistemul şi în Cluj, iar în alte oraşe a fost împrumutat de organizaţii. Anul viitor, ASAT se extinde în 6 localităţi. „În 2013, vom dezvolta parteneriate în Arad, Oradea, Odorheiu Secuiesc, Bucureşti, Târgu Mureş şi Gheorgheni. Pentru început vor fi câte 20 de contracte în fiecare oraş. Idealul ar fi ca în toată România să fie implementat acest sistem. Nu poate deveni o dominantă, peste tot în lume reprezintă un sistem alternativ. Dar important e să existe”, mai spune Mihaela Veţan.
Află şi cum se întâmplă lucrurile în Franţa…
Ce soluţii au găsit fermierii francezi pentru a scăpa de “tirania supermarketurilor”
…sau în SUA
Reţeta americană pentru prosperitatea fermierilor mici şi mijlocii
