Concordatul preventiv în contextul Legii insolvenței și normelor UE: Categorii creanțe, mecanismul de impunere și implicațiile pentru creditori
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Concordatul preventiv în contextul Legii insolvenței și normelor europene: Categorii creanțe, mecanismul de impunere și implicațiile pentru creditori. Cum pot creditorii să-și recupereze creanțe în procedura de concordat preventiv vs. insolvență.
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, evidențiază că noile reglementări privind concordatul preventiv reprezintă o evoluție esențială în modernizarea legislației insolvenței și în implementarea Directivei (UE) 2019/1023. Introducerea obligativității categoriilor de creanțe și a mecanismului de restructurare prin „impunere” (cross – class cram – down), consolidează transparența procedurii și oferă creditorilor garanții suplimentare privind tratamentul corect și echitabil al creanțelor. În același timp, cadrul reformat creează premisele unei restructurări mai eficiente, capabile să asigure continuitatea afacerii debitorului și maximizarea gradului de recuperare pentru creditori.
Odată cu implementarea Directivei nr. 2019/1023, prin modificările aduse legii insolvenței privind procedurile de pre-insolvență și de insolvență, în procedura concordatului preventiv a fost reglementată obligativitatea constituirii categoriilor de creanțe și a unor eventuale subcategorii aferente acestora, excepție făcând debitorii cu cifra de afaceri ce nu a depășit 500.000 euro în anul precedent și care au opțiunea de a nu mai împărți creanțele în categorii. Această reglementare a fost necesară pentru evitarea eventualelor abuzuri, întrucât posibilitatea debitorilor de a impune planul de concordat creditorilor ce au votat împotriva lui (cross – class cram – down) trebuia însoțită de mecanisme de a verifica în ce măsură planul de concordat respectă tratamentul corect și echitabil al tuturor creanțelor cuprinse în plan.
Prezentul articol analizează procedura concordatului preventiv și mecanismul de pre-insolvență, beneficiile suspendării executărilor silite și implicațiile votului creditorilor, oferind totodată soluții juridice practice, precum și o statistică actualizată privind evoluția firmelor intrate în insolvență la nivel național. Conform datelor oficiale centralizate de ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului), evoluția dosarelor de insolvență înregistrează o dinamică descendentă la nivel național în cursul anului 2025. Deși sunt disponibile exclusiv datele aferente perioadei 01.01.2025 – 30.09.2025, acestea indică o diminuare a volumului procedurilor nou deschise. Astfel, în primele nouă luni din 2025 au intrat în insolvență 4.698 profesioniști, în scădere față de 5.119 în aceeași perioadă din 2024, ceea ce reprezintă o dinamică negativă de –8,22% la nivel național. Tendința se confirmă și la nivelul capitalei, unde au fost raportate 833 insolvențe în 2025, comparativ cu 912 în perioada corespunzătoare din 2024 (o reducere de 8,66%). În ceea ce privește anul 2024 în ansamblu, datele complete arată un total de 7.274 profesioniști intrați în insolvență la nivel național (01.01.2024–31.12.2024). Prin comparație, cifrele parțiale ale anului 2025 indică, cel puțin până în septembrie, o posibilă continuare a acestui trend descendent, deși confirmarea finală depinde de raportările pentru ultimele luni ale anului.
Procedura de concordat preventiv: Cum asigură redresarea debitorului și suspendarea executărilor silite
Concordatul preventiv reprezintă o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, reglementată de legea insolvenței, care are ca scop redresarea activității debitorului aflat în dificultate financiară, definită ca o afectare temporară a activității economice ce periclitează capacitatea de plată a datoriilor la scadență. Un efect juridic major al deschiderii procedurii este suspendarea de drept a tuturor executărilor silite individuale împotriva debitorului. Redresarea se realizează prin implementarea unui plan de restructurare (sau plan de concordat) care detaliază modalitățile de achitare, integrală sau parțială, a creanțelor afectate, plan care devine aplicabil doar după votul majorității creditorilor afectați și omologarea obligatorie din partea judecătorului-sindic.
Inițierea acestei proceduri se face, de regulă, la cererea debitorului aflat în dificultate financiară, însă există excepții clare privind persoanele excluse de la acest drept (cei care au beneficiat de un concordat preventiv în ultimii trei ani, cei condamnați pentru anumite infracțiuni intenționate sau cei aflați deja în insolvență).
De asemenea, procedura de concordat poate fi deschisă și la cererea unui creditor care deține o creanță certă și lichidă, cu condiția esențială a obținerii acordului prealabil al debitorului. Cererea privind deschiderea procedurii este judecată de judecătorul-sindic în camera de consiliu, în regim de urgență, cu citarea părților în termen de 48 de ore, iar îndeplinirea cerințelor legale prevăzute de legea insolvenței este finalizată prin pronunțarea unei încheieri de deschidere a procedurii.
Categorii de creanțe în concordatul preventiv – dreptul debitorului de a afecta sau exclude datorii din plan
În cadrul concordatului preventiv, art. 24 alin. (1) din Legea insolvenței prevede că planul de restructurare propus de debitor trebuie să cuprindă lista creanțelor, grupate pe categorii de creanțe şi împărțite în: creanțe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, cu indicarea gradului de îndestulare a acestora; creanțe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de planul de restructurare.
Împărțirea pe categorii de creanțe în procedura concordatului este similară, aproape identică, cu cea existentă deja în materia insolvenței: creanțe cu drepturi preferențiale, creanțe salariale, creanțe ale creditorilor indispensabili, creanțe bugetare, alte creanțe. Nu este obligatoriu să întâlnim toate categoriile de creanțe enumerate în lege, scopul urmărit de legiuitor fiind acela de a asigura împărțirea creanțelor ce urmează a fi afectate prin planul de restructurare, fie prin reeșalonare, fie prin haircut, prin raportare la interesele comune ale creditorilor.
Creanțele neafectate sunt creanțe care nu sunt modificate în mod direct de un plan de concordat; orice creanță care nu este inclusă în lista creanțelor afectate este o creanță neafectată. Per a contrario, creanțele afectate sunt acele creanțe care sunt modificate prin planul de concordat cu privire la cuantum, garanții sau condiții de plată, inclusiv prin eșalonări ale creanței.
În acest sens, debitorul propune împărțirea creanțelor în categorii și are dreptul de a decide ce creanțe rămân în afara restructurării, creanțe neafectate direct de plan, cu condiția ca acesta să își motiveze decizia, iar excluderea să fie întemeiată. Justificarea regimului de creanță neafectată poate fi de ordin economic, spre exemplu existența unui alt acord cu creditorul, de ordin strategic, spre exemplu creanțe de valori foarte reduse ori creanțele unor creditori ostili oricărei restructurări.
Drepturi și obligații ale creditorului în procedura concordatului preventiv
Creanțele neafectate menționate în planul de concordat își urmează tratamentul prevăzut în documentele din care izvorăsc și nu sunt afectate direct prin măsurile pe care planul le prevede. Creditorii cu creanțe neafectate și creditorii cu creanțe născute după omologarea planului și neachitate la scadență pot demara proceduri de executare silită, cu obligația de a-l notifica pe debitor. Aceștia pot participa la negocieri cu debitorul referitor la condițiile de aderare la plan, cu posibilitatea acordării unor protecții corespunzătoare.
Creditorii afectați de planul de restructurare primesc raportul de analiză trimestrial întocmit de administratorul concordatar, își valorifică drepturile prin vot exprimat în cadrul adunării creditorilor. În cazul descoperirii unui fals, dol, unei erori esențiale ori a unor titluri hotărâtoare până atunci necunoscute, oricare creditor poate contesta înscrierea în lista creanțelor a unei creanțe: inexistente sau fictive; într-un cuantum diferit față de întinderea sa; într-o altă categorie de creanțe decât cea corespunzătoare situației sale juridice.
Planul de restructurare: provocări și soluții posibile
Pentru a se ajunge la omologarea unui plan de restructurare prin „impunere” (cross – class cram – down), planul trebuie să fie votat de cel puțin o categorie de creditori „in the money” – creditori care ar primi ceva și în caz de faliment, precum şi de cel puțin 30% din creanțele afectate; în procedura de concordat preventiv, debitorul nu se poate baza pe categoria creditorilor neafectați, întrucât aceștia nu votează planul de restructurare.
Delimitarea creanțelor afectate de cele neafectate poate reprezenta pentru debitori o șansă reală de aprobare a planului și de salvare a afacerii, având în vedere că planul este votat numai de către creditorii ale căror creanțe vor fi afectate, iar prin omologare și implementare planul devine opozabil tuturor creditorilor afectați, chiar dacă unii au votat împotrivă. Pentru creditorii dispuși să cedeze ceva în cadrul negocierilor, concordatul poate oferi șanse mai mari de recuperare a creanțelor, avantajul procedurii de concordat fiind faptul că îl pot obliga pe debitor să negocieze într-un timp mult mai scurt în raport cu procedura clasică de reorganizare judiciară.
Nu este exclusă posibilitatea ca, în vederea exercitării abuzive a dreptului de vot, debitorul, în conivență cu unii creditori, să constituie în mod deliberat unele categorii de creanțe, în scopul asigurării voturilor necesare aprobării planului de restructurare, însă, până la proba contrară titularul dreptului beneficiază de prezumția de bună-credință (bona fides praesumitur). Legea insolvenței reglementează posibilitatea verificării de către judecătorul sindic a respectării garanțiilor prevăzute de lege în ceea ce privește categoriile de creanțe și a motivelor excluderii unora din creditori, din oficiu sau la cererea creditorilor.
„Procedura de concordat preventiv reprezintă un cadru judiciar esențial de pre-insolvență, având ca obiectiv principal redresarea companiei aflate în dificultate financiară. Succesul restructurării depinde de implementarea unui plan viabil, bazat pe o clasificare corectă a pasivelor și pe respectarea principiului tratamentului echitabil al tuturor creditorilor afectați”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
„Mecanismul de vot și cel de omologare conferă creditorilor o garanție procedurală sporită împotriva deciziilor unilaterale ale debitorului. Supravegherea instanței rămâne un aspect determinant pentru a asigura că planul aprobat respectă prioritățile legale și maximizează rata de recuperare a creanțelor, consolidând încrederea în mediul de afaceri”, a declarat Dr. Nicoleta Mirela Năstasie, Avocat Senior, practician în insolvență, al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
În concluzie, concordatul preventiv reprezintă un instrument juridic complex, dar eficient de evitare a insolvenței și a falimentului în temeiul legii insolvenței, oferind debitorilor o șansă considerabilă de redresare și creditorilor o cale structurată de recuperare creanțe, recuperare datorii, dar și în procesul de preluare firmă cu datorii. Succesul procedurii depinde de implementarea corectă a noilor prevederi privind categoriile de creanțe și de echilibrul dintre interesele creditorilor și ale debitorului, inclusiv în contextul mecanismului de cram-down care vizează firmele cu datorii. Astfel, Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în insolvență, un avocat drept comercial și un avocat litigii comerciale care vă poate oferi asistență juridică de specialitate în ceea ce privește gestionarea datoriilor, evaluarea active și pasive și asigurarea conformității cu legislație insolvență la deschiderea procedurii insolvenței în România.
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații – avocatură de top în România
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2025, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500.
Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution. Toate informațiile relevante privind societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, se regăsesc pe portalul www.avocatpavel.ro.
