Scumpiri la îngrășăminte: Ureea – de la 485 USD/t, la 530 USD/t; nitratul de amoniu, de la 320 EUR/t, la 390 EUR/t
Roxana Dobre -
Scumpiri la îngrășăminte de la începutul anului, pe fondul introducerii Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism). Majorările de preț sunt vizibile chiar la intrarea fertilizanților în România, prin portul Constanța, iar comparația de la noiembrie la luna ianuarie arată creșteri de preț de zeci de euro pe tonă.
Clubul Fermierilor Români a transmis Ministerului Agriculturii și ministrului Florin Barbu o analiză privind impact pe care l-a avut, de la începutul acestui an, implementarea Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism). În urma noii taxări, prețurile la îngrășămintele care intră în România au crescut iar piața a intrat într-un blocaj din cauza incertitudinii. Astfel, îngrășămintele esențiale utilizate pentru culturile de iarnă au înregistrat deja creșteri de preț cuprinse între 11% și 30%, în funcție de produs.
Citiți și: Ministrul Agriculturii a cerut compensații pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor
Scumpiri la îngrășăminte, noile prețuri
Concret, conform exemplelor oferite de Club, ureea a ajuns la FCA Constanța (Free Carrier n.r) de la 485 dolari/tona în noiembrie 2025 la 530 dolari/tona în ianuarie 2026; Sulfatul de amoniu a crescut de la 240 dolari/tona în decembrie 2025 la 310 dolari/tona în ianuarie 2026; Nitratul de amoniu a crescut de la 320 dolari/tona în decembrie 2025 la 390 dolari/tona în ianuarie 2026.
”Întrucât importatorii și comercianții au luat în calcul doar parțial costurile legate de CBAM în strategiile lor de stabilire a prețurilor, aceste creșteri de prețuri au loc înainte de clarificarea completă a reglementărilor și reprezintă o povară financiară pe care fermierii nu o pot absorbi în condițiile actuale de piață, având în vedere marjele reduse, veniturile în scădere și accesul restricționat la credite”, se specifică în scrisoare.
Mai mult decât atât, mi arată sursa citată, îngrășămintele sunt achiziționate în principal prin credite financiare sau comerciale, reprezentând aproximativ 80 % din cantitățile necesare pentru a acoperi nevoile sezoniere. În consecință, recentele creșteri de prețuri nu numai că majorează costul direct al îngrășămintelor, dar și cresc semnificativ costurile de finanțare pentru fermieri. Prețurile mai mari ale îngrășămintelor se traduc în volume mai mari de credite pentru aceleași cantități fizice, ceea ce, în contextul actual al ratelor ridicate ale dobânzilor și al condițiilor de creditare mai stricte, duce la cheltuieli cu dobânzile substanțial mai mari.
”În același timp, importatorii de îngrășăminte sunt din ce în ce mai reticenți să contracteze noi cantități pentru 2026 din cauza lipsei persistente de claritate în materie de reglementare privind punerea în aplicare a CBAM. Se preconizează că această ezitare va duce la constrângeri de aprovizionare în timpul sezonului de aplicare a îngrășămintelor, ceea ce va reduce și mai mult disponibilitatea pe piață și va exercita o presiune suplimentară asupra prețurilor. Cumulate, toate aceste evoluții au un impact direct și disproporționat asupra profitabilității și viabilității economice a fermelor agricole din România. Fără măsuri corective rapide, există un risc serios ca perturbările de pe piața îngrășămintelor să se adâncească și mai mult, exacerbând presiunile financiare asupra fermelor și amenințând capacitatea de producție agricolă în 2026”, se mai menționează în document.
Clubul Fermierilor Români: Este extrem de important ca țara noastră să adopte o poziție oficială fermă de susținere a suspendării temporare a CBAM pentru îngrășăminte
Clubul Fermierilor din România subliniază că înțelege pe deplin obiectivele CBAM, inclusiv prevenirea relocării emisiilor de carbon și menținerea unor condiții de concurență echitabile, însă, în circumstanțele excepționale actuale, organizația noastră consideră cu tărie că suspendarea temporară a aplicării CBAM la îngrășăminte este atât justificată, cât și necesară pentru a stabiliza piețele, a restabili încrederea operatorilor economici și a proteja durabilitatea sectorului agricol.
”Vă adresăm rugămintea de a susține inițierea unui demers către Comisarul European pentru Comerț și Securitate Economică, privind suspendarea aplicării CBAM la îngrășăminte și dispunerea măsurilor necesare, în scopul de a preveni deteriorarea în continuare a unui sector deja vulnerabil Având în vedere impactul direct și sever al CBAM asupra pieței îngrășămintelor și asupra viabilității economice a fermelor din România, considerăm extrem de important ca țara noastră să adopte o poziție oficială fermă de susținere a suspendării temporare a CBAM pentru îngrășăminte. Lipsa unei astfel de poziții riscă să amplifice rapid dificultățile existente și să genereze efecte ireversibile asupra producției agricole, securității alimentare și stabilității economice a mediului rural. Clubul Fermierilor Români rămâne pe deplin angajat în dialogul constructiv și este pregătit să colaboreze îndeaproape cu echipa Dvs. și alte organizații europene și naționale pentru a identifica soluții echilibrate și proporționale, care să concilieze ambițiile climatice cu sustenabilitatea economică și socială”, se mai arată în scrisoare.
Așa cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat deja, Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, în urma unei implementări coordonate în toate statele membre ale UE, integrând Registrul CBAM cu Sistemele Vamale Naționale de Import, Taric și Ghișeul Vamal Unic al UE, conform unei informări făcute de Comisia Europeană (CE), miercuri – 14 ianuarie.
