Dosarul NGT a trecut de Comisia de mediu. LAPAR: Tehnologiile Clearfield și Express, ”mutate într-o zonă de stigmatizare și birocrație excesivă”
agrointeligenta.ro -
Dosarul privind NGT – Noile Tehnici Genomice/New Genomic Techniques a primit un vot favorabil în Comisia de mediu din cadrul Parlamentului European. Decizia luată astăzi poate aduce schimbări majore pentru fermierii români în privința culturilor viitoare dacă și votul din plenul PE va valida forma aflată acum în procedură legislativă.
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR arată că acordul politic privind NGT complică viitorul agriculturii, în loc să îl simplifice. „Înainte de orice, trebuie spus clar: Regulamentul care vizează dereglementarea plantelor obținute prin biotehnologii – NGT, nu este doar despre cercetare sau „inovație europeană”. El devine baza legală pentru accesul pe piața UE al produselor obținute prin noile tehnici genomice din țările terțe – nu doar MERCOSUR, ci și SUA, Canada, Argentina, Brazilia, India, China, Japonia, Australia și alți mari producători agricoli. Aceste state au condiții restrictive de acces pe piața lor, DAR dezvoltă și etichetează biotehnologiile ca atare. În schimb, prin acest regulament se deschide piața UE pentru produsele NGT Categoria 1, tratate ca fiind echivalente cu materialul convențional în ceea ce privește condițiile de acces pe piață. Cu alte cuvinte: nu doar că reglementăm intern, dar deschidem piața fără posibilități reale de protecție”, arată LAPAR.
Conform organizației, deși cifrele votului din Comisia ENVI (59 „pentru” și doar 24 ”împotrivă”) arată bine pe hârtie, realitatea din spatele acordului politic de la Consiliu este una alarmantă pentru fermieri și pentru ameliorarea convențională a semințelor. „În loc de progres, asistăm la o rebranduire birocratică ce lovește în tehnologii pe care le folosim de decenii”, punctează LAPAR.
Ce trebuie să înțeleagă fermierii:
Pierderea unor tehnologii consacrate (Clearfield/Express). Printr-o decizie „din pix”, tehnologii precum Clearfield sau Express riscă să fie împinse în zona NGT 2. Asta înseamnă proceduri complexe, etichetare, trasabilitate și costuri comparabile cu GMO-urile clasice. Practic, tehnologii utilizate de ani de zile, cu profil de siguranță cunoscut, sunt mutate într-o zonă de stigmatizare și birocrație excesivă.
Capcana brevetării trăsăturilor naturale. Acordul actual deschide o adevărată cutie a Pandorei în materie de proprietate intelectuală. Există un risc real ca trăsături care pot apărea și natural să fie acoperite de patente. Rezultatul? Acces blocat pentru amelioratorii mici, dependență crescută a fermierilor și concentrare a controlului genetic în mâna câtorva deținători de patente.
Incertitudinea juridică și problema ”gene marker”. Plante obținute prin inginerie genetică, care conțin gene marker, sunt încadrate forțat la „convențional”. Această ambiguitate creează riscuri juridice majore: cine controlează aceste plante? ce se întâmplă în caz de litigiu privind proprietatea intelectuală? Fermierul ajunge prins între reglementări neclare și posibile procese.
Risc real pentru sistemul ecologic și convențional. Întrebarea esențială rămâne fără răspuns: ce facem cu polenizarea încrucișată? Un fermier bio sau unul care vrea să rămână strict convențional riscă „contaminarea”. În lipsa unor reguli clare de coexistență și răspundere, nu știm cine plătește daunele și cum mai garantăm integritatea producției ecologice.
Inovație fără asumare. Paradoxal, deși ni se vorbește despre progres tehnologic, nimeni nu își asumă oficial sporuri de producție sau rezistențe/toleranțe dovedite în câmp. Avem dereglementare pe hârtie, dar fără garanții clare privind beneficiile agronomice reale pentru fermier.
”Concluzia: nu avem un câștig politic și nici inovație, ci un hățiș de incertitudini. O reglementare care subminează tehnologii funcționale, creează riscuri juridice și economice pentru fermieri și deschide piața UE pentru NGT din țări terțe, în timp ce protecțiile interne rămân neclare. Iar acest dosar nu este izolat: este strâns legat de Mercosur, strategia bioenergiei, regulamentul privind materialul săditor și alte piese majore din puzzle-ul politicilor agricole europene”, concluzionează LAPAR.
Votul final pe dosarul NGT urmează în plenul Parlamentului European.
