Analiză: Fermierii nu cumpără îngrășăminte din cauza prețurilor pe care le consideră „semnificativ de mari”
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Fermierii europeni nu și permit îngrășăminte înainte de începerea sezonului. Prețurile îngrășămintelor cu azot au crescut brusc recent și vor rămâne neschimbate în această săptămână. Azotoasele scumpe și cerealele ieftine reduc semnificativ cererea din sectorul agricol. Fermierii nu cumpără aproape nimic, chiar dacă plantarea de primăvară este iminentă. Există însă puține perspective de scădere a prețurilor, deoarece piața europeană este extrem de tensionată din diverse motive (taxa de import pe CO2, eliminarea importurilor de îngrășăminte din Rusia).
Prețurile foarte mari la îngrășămintele cu azot și prețurile scăzute la cereale ridică multe semne de întrebare în agricultură cu privire la strategiile de fertilizare cu azot pentru sezonul agricol 2025/26. „În acest mediu incert, fermierii examinează toate opțiunile”, inclusiv strategiile viitoare de achiziții, potrivit Agrarheute.
Fermierii europeni nu își permit îngrășăminte
Dacă prețurile grâului rămân la fel de scăzute, mulți fermieri vor trebui să își reducă și mai mult costurile și să cheltuiască mai puțini bani pe îngrășăminte. Acest lucru este deja evident, deoarece prețurile îngrășămintelor cu azot nu mai cresc deocamdată, în ciuda ofertei reduse de pe piață.
„Având în vedere semănatul relativ timpuriu din 2025 și condițiile meteorologice încă incerte pentru lunile următoare, azotul absorbit de plantele de cereale până la sfârșitul iernii este un factor esențial care trebuie luat în considerare la calcularea cantității așteptate de îngrășământ cu azot”, spune un fermier.
Unii comercianți au încercat recent să majoreze și mai mult prețurile îngrășămintelor. Cu toate acestea, cererea așteptată din sectorul agricol nu s-a materializat aproape deloc, împiedicând efectiv implementarea acestor creșteri de prețuri. Deși indicatorii pieței internaționale indică o tendință ascendentă a prețurilor îngrășămintelor (în special pentru uree), determinată parțial de factorii de ofertă, este puțin probabil ca această tendință ascendentă să se materializeze.
Cu toate acestea, rămân incertitudini considerabile pe piața europeană, de exemplu în ceea ce privește amploarea scăderii cantitative a consumului și, prin urmare, a cererii din agricultură, determinate de prețuri.
Prin urmare, situația pieței rămâne relativ instabilă, iar alte scumpiri pot apărea rapid: o redresare a cererii înainte de începerea lucrărilor pe teren în primăvară ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor, în timp ce eventualele ieftiniri par puțin probabile pe termen scurt.
Următorul impuls important pentru piața azotului va fi rezultatul licitației pentru uree din India, care va oferi informații despre evoluția prețurilor pe piața globală a azotului.
Mecanismul de ajustare la frontieră – taxe excesiv de mari pe îngrășăminte
În lumina protestelor din sectorul agricol, Comisia Europeană a amânat acordul UE-Mercosur. Cultivatorii de cereale, în special, se plâng, de asemenea, de introducerea mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, care va duce la taxe mari pe îngrășăminte, într-un moment în care lichiditatea este deja la un nivel minim istoric. Agricultura europeană este structural dependentă de importurile de îngrășăminte cu azot (sau de materiile prime necesare pentru producerea acestora).
Această situație o face vulnerabilă la importurile din anumite țări și dependentă de combustibilii fosili. Încetarea importurilor de îngrășăminte din Rusia, în special, duce la creșterea prețurilor pe piața internă. Piața internațională a ureei, însă, a înregistrat recent o tendință ascendentă puternică, determinată parțial de cererea puternică din SUA și America de Sud.
Această creștere a prețurilor a afectat și piața europeană. Cu toate acestea, cererea din sectorul agricol din Europa rămâne foarte scăzută din cauza prețurilor percepute de fermieri ca fiind semnificativ de mari. O altă problemă este scăderea substanțială a capacității de depozitare disponibile în porturile europene.
În ciuda cererii foarte slabe, perspectivele de ieftinire par limitate, deoarece prețurile persistent ridicate ale ureei mențin ridicate și prețurile altor îngrășăminte cu azot. Cu toate acestea, fermierii rămân reticenți în a cumpăra în asemenea condiții.
În plus, piața gazelor rămâne extrem de volatilă. După o creștere bruscă a prețurilor la sfârșitul lunii ianuarie, prețurile gazelor s-au corectat semnificativ în jos, datorită unei combinații de atenuare a tensiunilor geopolitice și prognoze meteorologice mai favorabile pentru Europa de Nord. Această instabilitate continuă să alimenteze incertitudinea cu privire la costurile de producție pentru producătorii europeni de îngrășăminte.
Prețurile azotului rămân stabile după un val de scumpiri
În ianuarie și februarie, prețurile la export pentru uree au crescut brusc în principalele porturi de origine. De exemplu, ureea pentru livrare în februarie în Orientul Mijlociu este oferită la 485 dolari pe tonă (FOB) – cu 80 dolari pe tonă mai scump decât la începutul lunii ianuarie. Pentru martie, prețurile cotate sunt de 475 dolari pe tonă (FOB) – iar pentru aprilie de doar 456 dolari pe tonă.
În porturile de import din Germania, prețurile nominale spot pentru uree se mențin la 570 euro pe tonă în această săptămână, cu 50 euro mai mari decât la începutul lunii ianuarie și, de asemenea, cel mai ridicat preț al ureei din februarie 2023 încoace – adică din ultimii trei ani.
Prețurile pentru azotatul de calciu și amoniu (CAN) au rămas relativ stabile recent. În prezent, porturile de import și piețele angro percep 378 de euro pe tonă. Acesta este același preț ca la sfârșitul lunii ianuarie, dar cu 30 de euro mai mult decât la sfârșitul anului 2025.
Prețurile pentru îngrășământul lichid cu soluție de nitrat de amoniu și uree (AHL) au crescut, de asemenea, brusc în ultima vreme. Prețurile cerute în prezent sunt de aproape 370 de euro pe tonă, cu 30 de euro mai mari decât în ianuarie și cel mai ridicat nivel din aprilie 2025.
Comercianții cer în jur de 325 de euro pe tonă pentru sulfatul de potasiu săptămâna aceasta, cu 10 euro mai mult decât acum două săptămâni. Fosfatul de diamoniu (DAP), cel mai important îngrășământ cu fosfor pentru fermierii germani, se vinde în porturile de import cu 725 de euro pe tonă în această săptămână, cu 15 euro mai mult decât în ianuarie.
