Clubul Fermierilor Români solicită Administrației Prezidențiale înființarea unui grup de lucru pentru agricultură

Oana Timar - 25 februarie 2026 11:00

Clubul Fermierilor Români (CFRO) a fost reprezentat de către președintele Dan Hurduc și directorul executiv Florian Ciolacu la întânirea de ieri, miercuri – 24 februarie, a mediului asociativ cu Radu Burnete, Consilier Prezidențial al Departamentului Politici Economice și Sociale.

În urma discuțiilor avute la Palatul Cotroceni cu consilierul prezințial Radu Burnete, Clubul Fermierilor Români a transmis Administrației Prezidențiale o scrisoare deschisă care sintetizează principalele teme strategice ale agriculturii și solicită constituirea unui grup de lucru permanent, dedicat coordonării politicilor agricole.

Clubul precizează în scrisoarea transmisă Administrației Prezidențiale că agricultura trebuie tratată ca sector strategic, iar politicile publice trebuie integrate și fundamentate pe dialog între autorități și agenții economici, parte ai lanțului valoric agroalimentar. Documentul propune constituirea unui grup de lucru care să se întrunească lunar pentru a aborda coerent teme precum liberalizarea comercială, finanțarea post‑2027, lanțurile de valoare și digitalizarea agriculturii. În scrisoare se subliniază că un astfel de mecanism ar permite adoptarea unor poziții naționale solide, bazate pe expertiză tehnică și pe consultarea sistematică a fermierilor.

Acordul UE–Mercosur și protejarea agriculturii românești

CFRO susține dezvoltarea relațiilor comerciale, dar atrage atenția că liberalizarea trebuie să se bazeze pe reciprocitate și pe respectarea acelorași standarde de siguranță alimentară, protecția mediului și condiții de producție. Relația comercială România–Mercosur este deja dezechilibrată – spre exemplu, în anul 2024, importurile de produse agroalimentare din statele MERCOSUR s-au redus la aproximativ 98 milioane euro, dar valorile rămân ridicate la cafea și ceai (peste 22 milioane euro), reziduuri și furaje (aprox. 37 milioane euro) și semințe oleaginoase (peste 6 milioane euro), aspect care confirmă lipsa reală de susținere a fermierilor autohtoni și capacitatea redusă a acestora de a penetra piețe externe. Practic, structura importurilor din statele Mercosur rămâne dominată de produse agroalimentare și materii prime cu potențial ridicat de concurență pentru producția internă. În contextul unui deficit comercial global al României de aproximativ 33,4 miliarde euro în 2024, comparativ cu un excedent global al MERCOSUR de aproximativ 77,2 miliarde euro, liberalizarea suplimentară a schimburilor comerciale prin acordul UE–Mercosur necesită o evaluare prudentă a impactului asupra agriculturii românești – riscuri mari de siguranță și securitate alimentară.

„România are nevoie de consolidarea capacităților de procesare și de creșterea valorii adăugate interne, nu de amplificarea dependenței de importuri realizate în condiții de cost și standarde diferite”, se arată în scrisoare. În anexă, CFRO prezintă o analiză detaliată a impactului acordului asupra balanței comerciale și asupra sectoarelor sensibile (carne de vită, carne de pasăre, zahăr și produse procesate) și solicită o poziție națională prudentă care să asigure atât deschiderea comercială, cât și protejarea competitivității producătorilor români.

Reforma PAC și noua abordare pentru agricultură în viitorul Cadru Financiar Multianual

Un alt capitol major al scrisorii vizează dezbaterile privind Cadrul Financiar Multianual 2028‑2034 și arhitectura PAC post‑2027. Clubul cere menținerea celor doi piloni ai PAC – plăți directe și dezvoltare rurală – și păstrarea caracterului voluntar pentru degresivitatea și plafonarea plăților directe. Din perspectivă bugetară, alocarea actuală a Politicii Agricole Comune pentru România se ridică la aproximativ 21,6 miliarde euro, din care 14,8 miliarde euro reprezintă plăți directe (Pilonul I), iar 6,8 miliarde euro sunt destinate dezvoltării rurale prin Pilonul II, componentă dedicată pentru investiții, modernizare tehnologică, adaptare climatică și consolidarea competitivității sectorului agricol. În propunerile privind viitorul Cadru Financiar Multianual, România ar urma să beneficieze de aproximativ 16,57 miliarde euro pentru plăți directe, sumă care reflectă continuarea parțială a convergenței externe, precum și nevoia de actualizare a suprafeței eligibile de referință de la aprox. 9,24 milioane hectare la aproximativ 9,84 milioane hectare.

Clubul pledează pentru menținerea separată a celor doi piloni, deoarece agricultura românească este una duală: numeroase exploatații mici dețin rol social, în timp ce fermele medii și mari asigură producția destinată pieței și realizează investiții tehnologice moderne. Introducerea degresivității obligatorii ar reduce predictibilitatea plăților și ar afecta direct capacitatea de investiții într‑un context în care sectorul agricol este deja perceput de bănci ca fiind unul cu risc ridicat.

Competitivitatea lanțului valoric agroalimentar – Produs românesc

O altă temă majoră subliniată în scrisoare privește integrarea și competitivitatea lanțului agroalimentar, reducerea deficitului comercial și promovarea produselor românești. Analizele Clubului arată că România trebuie să crească valoarea adăugată generată pe plan intern, consolidând capacitățile de procesare, lanțurile scurte de aprovizionare și accesul produselor românești la rețelele comerciale interne și internaționale. Clubul propune susținerea brandurilor autohtone cu potențial de export, atragerea localizării producției pentru branduri multinaționale în vederea reducerii dependenței de importuri și crearea unor mărci regionale integrate, sprijinite prin sisteme credibile de certificare, promovare instituțională și instrumente de finanțare adecvate.

Program național de transformare digitală

Clubul subliniază că agricultura românească se află într‑un decalaj digital critic față de alte state membre, în condițiile în care schimbările climatice, volatilitatea piețelor și deficitul de forță de muncă pun presiune pe competitivitate. Clubul propune un Program Național integrat de transformare digitală structurat pe trei piloni:

1. Formarea Operatorilor de Informatică Agricolă – un program postuniversitar acreditat de 120 ore (6 luni), realizat în parteneriat cu universități și furnizori tehnologici. Absolvenții ar beneficia de o subvenție de 6 000 lei, valoare netă, timp de 12 luni pentru inserția în câmpul muncii.

2. Măsură de investiții multi‑anuală – cu un buget de minimum 100 milioane € per apel pentru achiziția de tehnologii digitale: drone, GPS‑RTK, stații meteo, roboți de hrănire și muls, sisteme IoT pentru sănătatea animalelor, automatizări, soluții ERP, blockchain etc.

3. Centrul de Excelență pentru 1 000 de absolvenți, care ar funcționa ca hub operațional pentru suportul sistemului de informatică agricolă, platformă de e‑learning bazată pe inteligență artificială și observator al performanței digitale în timp real.

Programul este aliniat obiectivelor STEP (Regulamentul 2024/795) și are aplicabilitate imediată. Fermierii solicită Administrației Prezidențiale să susțină oficial această propunere, considerând că modernizarea digitală trebuie să devină o precondiție pentru adaptarea sectorului la Agricultura 5.0 și menținerea fermierilor români la standardele piaței europene.

Sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice și de biosecuritate

Clubul susține constituirea unui Sistem Național Integrat de Gestiune a Riscurilor Climatice în agricultură, inspirat din modelul asigurărilor obligatorii. Instrumentul financiar ar include:
• contribuție fixă de 20 €/exploatație sub forma unei polițe;
• contribuție de aproximativ 3 % din valoarea plăților directe;
• alocare suplimentară de 50 milioane € din bugetul de stat.

Prin aceste surse, fondul ar atinge aproximativ 540 milioane € pentru un orizont de trei ani agricoli, urmând să acopere 7,8 milioane hectare de teren agricol, cu un mecanism de reasigurare pentru aprox. 1,5 milioane hectare și o despăgubire minimă propusă de 2 000 lei per exploatație – în sistem de franșizare. Fermierii cer adoptarea unui act normativ care să instituie un instrument de asigurare obligatorie la nivel național pentru riscurile climatice extreme (în special seceta și arșița), asigurând astfel stabilitatea economică a exploatațiilor și continuitatea activităților productive.

Politica Agricolă Integrată și alte priorități legislative

În scrisoarea transmisă, CFRO (re)introduce ideea unei Politici Agricole Integrate – Obiectiv 2035, un document strategic național complementar Politicii Agricole Comune. Inițiativa urmărește valorificarea specificității naționale și oferirea unui cadru de predictibilitate și coerență pe termen mediu și lung, independent de ciclurile electorale. Clubul cere asumarea transpartinică a documentului și susținerea adoptării sale de către Guvern, ca fundament pentru programe integrate privind Produsul Românesc, Gestiunea riscurilor, Digitalizarea agriculturii, Managementul apei și Reînnoirea generațională.

Alte propuneri legislative evidențiate în scrisoare vizează:
• Reglementarea contractelor de arendă, cu introducerea de clauze explicite privind modalitatea de plată (bani și/sau produse), obligativitatea înregistrării a cel puțin 95 % dintre contractele la primării/notar și stabilirea unei durate minime de 5–7 ani, pentru a crea predictibilitate și stimula investițiile;
• Cadrul legislativ privind utilizarea dronelor agricole, prin definirea clară a sistemelor fără pilot, certificarea fitosanitară obligatorie pentru operatori și certificarea AACR pentru piloți, stabilirea unor condiții tehnice (temperatură până la 25 °C, umiditate peste 50 %, viteză a vântului până la 5 m/s sau până la 12 m/s în anumite condiții, înălțime până la 3,5 m) și proceduri de notificare simplificate către Oficiile Fitosanitare și ROMATSA doar în zonele cu restricții aeronautice;
• Transparentizarea procesului de extindere a Regimului Ariilor Naturale Protejate pentru Conservarea Habitatelor Naturale, a Florei și Faunei Sălbatice, prin consultarea reală a consiliilor județene, consiliilor locale și proprietarilor de teren, dar și instituirea de mecanisme de compensare a restricțiilor impuse fermierilor (cu menținerea posibilității realizării de producție agricolă);
• Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), pentru care se reafirmă necesitatea suspendării temporare a aplicării acestui mecanism asupra îngrășămintelor, având în vedere blocajele apărute pe piața inputurilor și costurile semnificative suportate de către fermieri în ultimii ani.

Prin aceste inițiative legislative, Clubul dorește să creeze un cadru predictibil și modern pentru dezvoltarea agriculturii românești, să stimuleze investițiile și să protejeze competitivitatea fermierilor în fața noilor provocări economice, climatice și de mediu.