50 de lei kilogramul, dar profit incert: calculele dificile din spatele roșiilor extratimpurii

Primele tomate românești din 2026 au început plece, către piețe, din bazinul legumicol aflat în sudul județului Olt. Startul sezonului a fost dat de legumicultorii care au mizat pe culturile de tomate extratimpurii, asumându-și costuri ridicate, riscuri mari și luni de muncă. Dacă la Scărișoara primele roșii au fost recoltate încă din 8 martie, în aceste zile și la Izbiceni au început livrările către consumatori.
Printre fermierii care au reușit să scoată roșii devreme pe piață se numără și Gigi Gherghiță, legumicultor din Izbiceni, care a trimis deja primele aproximativ 200 de kilograme către piețele din Brașov, prin intermediari. Conform adevarul.ro, prețul primit a fost de 50 de lei pe kilogram, însă fermierul spune că adevăratul bilanț se va putea face doar la final. „La final o să vedem dacă a fost bine sau nu”, afirmă acesta, subliniind că, deși începutul pare promițător, piața se schimbă rapid atunci când apar și alți producători.
Citiți și: Legumicultorii olteni au ieșit pe piață cu primele roșii românești din acest an!
Tomatele au fost plantate înainte de Crăciun, într-o perioadă în care doar câțiva fermieri din județ au avut curajul să pornească o astfel de cultură. Iarna grea din acest an le-a pus însă la încercare toate calculele. Temperaturile negative, inclusiv pe timpul zilei, au însemnat un consum uriaș de combustibil și o luptă continuă pentru menținerea temperaturii optime în solarii. „A fost cel mai greu an de când am început să facem roșii extra-timpurii, iar asta din cauza temperaturilor negative și pe timp de zi”, explică Gherghiță.

Solarii încălzite de o centrală și tunuri de căldură
Pentru încălzirea solariilor de roșii, centrala a funcționat la foc continuu, iar fermierul a fost nevoit să stea zi și noapte cu ochii pe instalații. „A mers și 30 de zile fără oprire, o curățam cu focul în ea, n-aveai ce face”, povestește acesta. În nopțile geroase, doar centrala nu a fost suficientă, astfel că legumicultorul a apelat și la tunuri de căldură, ceea ce a adăugat și costul motorinei la cheltuielile deja foarte mari. Numai pentru încălzirea a 1.000 de metri pătrați de solar, de la plantare și până la recoltare, costurile au ajuns la aproximativ 10.000 de euro.
Pe lângă ger, lipsa soarelui a fost un alt obstacol major. Zilele înnorate au afectat dezvoltarea culturii, au crescut consumul de combustibil și au favorizat apariția bolilor. În astfel de condiții, experiența fermierilor a făcut diferența. „Am încercat să plantăm mai din timp față de ceilalți legumicultori și încercăm să facem roșiile cât mai gustoase și cât mai zemoase”, spune Gherghiță, explicând că succesul nu ține doar de momentul plantării, ci și de munca atentă, continuă, depusă în fiecare zi.
După experiența ultimei ierni, Gigi Gherghiță este convins că, în următorii ani, numărul legumicultorilor se va reduce. „În 10 ani se va diminua mult producția, vom rămâne mult mai puțini”, avertizează fermierul. În opinia sa, vor rezista cei care investesc, se modernizează și respectă toate normele, într-un sector în care munca devine tot mai grea, iar provocările tot mai mari.









