• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Pekka Pesonen, secretarul general COPA-COGECA: Cotizația pentru organizațiile membre se negociază

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Pekka Pesonen este secretarul general al COPA-COGECA și unul dintre cei mai influenți oameni din agricultura europeană. Conduce o structură de lobby pentru fermieri în care, până acum, agricultorii din România nu au avut reprezentare, deși discuțiile au fost multe, a declarat pentru Agrointeligența Pesonen, prezent astăzi la București ca speaker la ARBIO Biomass & Biogas Forum 2015.

    Întrebat de ce crede că organizațiile de fermieri români nu au reușit să devină membre COPA-COGECA, Pekka Pesonen a declarat că, în opinia sa, este vorba de un cumul de factori. ”A fost mereu un mare interes din partea organizațiilor românești să adere la COPA-COGECA, însă situația la nivel național nu a fost până acum propice succesului”, a fost diplomat fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Pădurilor din Finlanda.

    COPA-COGECA acționează pe două planuri la nivel european de reprezentare în agricultură, a ținut să precizeze Pesonen.

    ”În primul rând realizăm o poziționare la nivel european a organizațiilor din agricultură, a fermierilor. Acest lucru înseamnă că avem nevoie de participare și reprezentare din statele membre. România, cu o dimensiune considerabilă a sectorului agricol, ar putea juca un rol important în această poziționare”, a declarat pentru Agrointeligența secretarul general al COPA-COGECA. În al doilea rând, el a arătat că un beneficiu de care se bucură fermierii reprezentați la nivel european este, evident, acțiunea de lobby pe care COPA-COGECA o desfășoară în relație cu nevoile și problemele membrilor săi.

    Nu am putut rata ocazi să îl întrebăm pe liderul din COPA-COGECA și ce ar însemna, ca și costuri, participarea unei organizații românești ca membră cu drepturi depline a celei mai reprezentative structuri la nivel european: ”Costurile depind de dimensiunea sectorului agricol reprezentat și se negociază direct cu reprezentanții acelor sectoare. În pare parte, sunt cheltuieli legate de acțiunea de lobby pe care o desfășurăm, ceea ce se traduce și în cheltuieli cu personalul de la Bruxelles, care desfășoară partea tehnică și cea de reprezentare în relațiile cu instituțiile și autoritățile europene”.

    LAPAR sau PRO AGRO?

    ”Politica noastră este de a avea o relație bună cu toată lumea. Este un principiu care stă la baza activității noastre și nu se reflectă doar în relația cu organizațiile de fermieri din țările membre, ci și cu alte structuri și reprezentanți. Facem netowrking, încercăm să construim alianțe, iar în cazul României, ne concentrăm să avem relații cu cele mai reprezentative structuri și cu acele persoane care au o influență la nivel național în relație cu sectorul agricol și comunitatea de fermieri. Bineînțeles, LAPAR și Pro Agro sunt cele mai relevante organizații din sectorul agricol românesc”, a precizat pentru Agrointeligența secretarul general al COPA-COGECA.



     

    Te-ar mai putea interesa

    Micii fermieri care vindeau legume ieftine au fost alungați de autoritățile dintr-un mic oraș Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an! Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența? APIA a început plata subvenției anuale de 100 de euro pe hectar. Termen final: 31 august Sorin Moise, senator: ”Ce le pregătește Ministerului Mediului agricultorilor: reducerea cu 50% a pesticidelor și a fertilizanților”

    Ultimele știri

    Irigațiile s-au oprit în Ialomița după scăderea nivelului Dunării. Fermier: „Acum nu avem apă deloc” Cod roșu în legumicultură: caniculă și prețurile dezastruoase. Ion Păunel: Cerem sprijin pentru pierderi! Agricultură pe Cod roșu de caniculă. ”Nu putem lucra la ce uscătură este acum, se rup efectiv utilajele” Guvernul a aprobat programul prin care românii din Diaspora primesc 200.000 de euro pentru a porni o afacere în România Primar-fermier cu 600 de hectare: a încasat despăgubiri de secetă, apoi a vândut porumbul recoltat!