Ce îi lipsește României pentru a deveni un mare producător de biomasă
Roxana Dobre – Agrointeligența
Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO) a organizat zilele trecute un prim forum în care cultura plantelor energetice s-a bucurat de atenția cuvenită. Evenimentul a fost dedicat situației actuale a sectorului biomasei și biogazului, un sector în plină dezvoltare dar din păcate puțin susținut de legislația actuală din țara noastră.
Președintele ARBIO, omul de afaceri grec Ilias Papageorgiadis a explicat pentru Agrointeligența care sunt provocările dar și piedicile care sunt puse acestui sector.
“Am avut în sală oameni foarte importanți cum ar fi domnul Pekka Pesonen, unul dintre cei mai influenți oameni din agricultura europeană, Atilla Kovacs, membru în Asociația Europeană de Biogaz și Didzis Palejs, membru în Asociația Europeană de Biomasă. Toți au venit cu mesajul că România este o țară foarte potrivită pentru proiecte de biomasă și biogaz. Am avut și reprezentanți ai autorităților române care au afirmat că se fac progrese și se lucrează intens la proiectul de lege pentru biomasă, separat de alte tehnologii. Aici trebuie să lămurim că proiectele de biomasă și biogaz sunt total diferite de alte tehnologii din energia regenerabilă. Noi oferim soluții pentru probleme de mediu și de cogenerare, rezolvăm peste 10 probleme serioase sau îmbunătățim viața oamenilor și a sutelor de companii”, a declarat pentru Agrointeligența Ilias Papageorgiadis.
România are resurse extrem de importante în agricultură pentru a produce biomasă dar, din cauza legislației adaptate, momentan nu suntem fruntași în acest sector.
Ilias Papageorgiadis spune că se lucrează la o nouă Lege pentru biomasăm iar de abia după ce actul normativ va fi adoptat, România are șanse să intre în clasamentul țărilor care produc biomasă.
L-am întrebat pe președintele ARBIO cum vede acest sector peste 5 ani iar el s-a arătat foarte optimist.
“Undeva la 600 de megawați, 200 pentru biogaz și 400 pentru biomasă. În momentul de față există cam 100 de megawați instalați. Cifra nostră de afaceri este de 130 milioane de euro, dar sunt și mari pierderi din cauza legislației. Suntem fericiți că din partea Guvernului au venit cuvinte frumoase, laude și încurajări. Acum așteptăm și fapte concrete din partea dânșilor. Noi pregătim noua Lege pentru Biomasă care sper să fie adoptată ca să putem avansa. În schimb, pe fonduri europene am colaborat foarte bine și deja ne-au alocat niște surse foarte serioase : 132 de milioane de euro pentru biomasă și biogaz. Plus bani separați care au venit prin PNDR. Avem investitori, sprijin din afară dar mai trebuie doar legislația ca să putem implementa proiectul și să transformăm o problemă care ar fi deșeurile într-o soluție din care vor beneficia milioane de români”, a explicat omul de afaceri pentru Agrointeligența.
Primul Workshop dedicat culturilor energetice
Femieri care au culturi energetice au prezentat în premieră, în cadrul unui workshop, care sunt investițiile, câștigurile și impedimentele cu care se confruntă acest sector. “Vedete” la eveniment au fost culturile de paulownia, supranumit și ”Copacul de aur”, salcia energetică și salcâmul. Au luat cuvântul Andrei Apetrei proprietar plantații de Paulownia, Martin Bilkfalvi din partea Paulownia Greene International, Benkő Sándor, întreprinzător din Miercurea-Ciuc care a plantat, în premieră în România, o cultură de salcie energetică și, nu în ultimul rând, Ruben Budău, inginer silvic cu doctorat în cultura salcâmului.
La eveniment au partcipat mai mult de 120 de persoane, dintre care cel puțin 40 de investitori din România și 11 țări.
