Radu Jolța: ”S-a ajuns să cultivăm grâu ca să avem premergătoare pentru rapiță”
Daniel Befu – Agrointeligența
În partea de vest și nord-vest a țării, ogoarele suferă de secetă. Dacă vremea a fost darnică în precipitații pe partea de sud, chiar și în estul țării, în Banat și Crișana, ploile s-au lăsat așteptate. Agricultorii de aici vorbesc de una dintre cele mai uscate primăveri, iar durerea este cu atât mai mare cu cât aici puține sunt terenurile unde culturile se pot iriga.
Inginerul Radu Jolța este director al societății Vest Agrar, parte a grupului Agrotex care lucrează 6.000 de hectare în județele Bihor și Satu Mare. Agronomul, care este și consultant tehnic în cadrul grupului, a făcut luna trecută o constatare dramatică pe câmpurile pe care le lucrează: ”Din luna septembrie până acum avem acumulat în jur de 180 ml precipitații – este cea mai scăzută medie din ultimii 10 ani„.
Seceta pedologică pronunțată a fost accentuată de caracterul local al ploilor, de neuniformitatea lor: ”Precipitațiile vin în cantitate mare în timp scurt. Am avut după semănatul rapiței, o ploaie de 35 l, dar cum noi suntem într-o zonă deluroasă, o astfel de cantitate de apă căzută în 15-20 de minute face mai mult rău decât decât bine, mai ales venind pe o perioadă când terenul nu este în general acoperit cu o vegetație consistentă”.
Deficit de umiditate măsoară în pământul lucrat și inginerul Ionuț Zaha din județul Satu Mare, director tehnic în cadrul companiei Promat Com Impex: ”În acest an agricol am intrat cu stângul: am început anul cu un deficit de apă de circă 100 l față de normalul care trebuia să fie”.
Ing. Radu Jolța: S-a ajuns ca porumbul să reprezinte în fermă proporții de 12-15%
Experiența ultimilor ani i-a determinat pe tot mai mulți fermieri din nord-vest să renunțe la porumb și să mizeze pe culturile de toamnă.
”Din păcate s-a ajuns ca porumbul să reprezinte în fermă proporții de 12-15% din cauza ultimilor ani în care cultura a fost calamitată în proporție de de 80%. Noi în cadrul grupului sau eu în cadrul fermei cultivăm porumb numai în zonele în care mai există aport freatic. În plus, din cauza arșiței care afectează foarte multă cultura porumbului, suprafețele au fost diminuate chiar și mai mult”, a explicat ing. Jolța.
Din cauza secetei din primăvară, deși au avut o răsărire bună și au primit tratamente la timp, culturile de toamnă prezintă deja semne că pierd la producție.
”În luna februarie prognozam la culturile de păioase să ajungem la o producție de 8 tone/ha la grâu, de 4.500 kg/ha la rapiță, dar acum cred că suntem la 60% din ceea ce poate să facă planta, având în vedere apa puțină care există în sol și faptul că multe plante au eliminat frații, mai ales cele care au fost prea repede semănate. Vedeți, s-a schimbat foarte mult – de exemplu data semănatului. La noi orzul se semăna la început de septembrie, grâul la sfârșit de septembrie, început de octombrie. Acum păioasele dacă le semeni mai devreme, deja e o problemă cu virozele, cu afidele. Culturile care au fost semănate prea devreme, au înfrățit excesiv, a venit stratul de zăpadă care efectiv le-a epuizat. Pot să zic că în primăvară au arătat mai bine – și acum arată mai bine – culturile care au fost semănate mai târziu. Suntem într-un lan de rapiță care a fost semănat în 18 septembrie, în general semănatul rapiței în zona noastră este începe în 20 august. Aici am avut o ploaie torențială care – am așteptat după o ploaie pentru a putea pregăti terenul. Când a venit au venit 35 l. A trebuit să stăm o săptămână ca să putem intra la semănat să să pregătim dar deși putem să zicem că a fost semănată în afara epocii optime, cultura arată bine fiindcă ploaia torențială normal că a ajutat foarte mult. Unde a fost o ploaie locală, dar și unde acea ploaie nu a fost, se vede pe cultură și acum”, mai explică agronomul Radu Jolța.
Cele mai mari calcule sunt legate de cultura de rapiță, acolo unde fermierii speră să facă profit, mai ales că prețul este momentan în creștere. Totuși, și rapița este vulnerabilă, atât la secetă, cât și la boli, dăunători și…temperaturi scăzute.
”Este cultura care în multe situații îți aduce bani în fermă. Deja s-a ajuns să cultivăm grâu ca să avem premergătoare pentru rapiță. Deci din păcate, grâul a început să fie o cultură puțin rentabilă. Este o problemă cu prețurile foarte mici. Noi suntem departe de port, pe zona de vest a României prețul este în general cu 20 de bani mai mic decât este prețul în portul Constanța – avem concurența foarte puternică a cerealelor din Ucraina și care au invadat Europa unde, de obicei, era piața pentru vestul României, ceea ce face ca să fie o problemă cu valorificarea lor”, a mai punctat inginerul.
Ing. Ionuț Zaha: Până acum, din cauza provocărilor, aș da acestui an un 5 tras de coadă
Dacă ar fi să dea o notă acestui an agricol până în prezent, inginerul Ionuț Zaha ar ezita. ”Aș împărți anul agricol de până acum în două categorii – pentru dezvoltarea culturilor aș da nota 10, însă pe cealalată parte, cu toate provocările precum condiții meteo, lipsa precipitațiilor, temperaturi scăzute, respectiv explozia prețului la carburanți, aș nota acest an cu un 5 tras de coadă, deoarece este un an foarte dificil, la fel ca și oricare altul pe care l-am întâmpinat până acum, dar până la urmă, mereu au existat soluții și am reușit să le scoatem la capăt încât să fie sustenabil și din punct de vedere economic”, a concluzionat Ionuț Zaha.
