Sute de hectare de viță-de-vie distruse în Vrancea. Ionuț Lazăr, IAA: ”Fenomenul putea fi combătut”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Aproximativ 400 de hectare de viță-de-vie au fost afectate de grindina căzută marți, 12 mai în comuna Vârteșcoiu, județul Vrancea. Între 250 și 300 de hectare au fost calamitate în proporție de 100%, într-un episod pe care autoritățile locale îl consideră fără precedent în perioada în care sistemul antigrindină a funcționat în zonă. Viticultorii cer reactivarea sistemului.
În dealurile viticole din Vârteșcoiu, vița-de-vie reprezintă principala sursă de venit pentru multe familii iar grindina căzută marți a compromis mult producția. Conform primarului comunei, sunt 400 de hectare afectate, dintre care 250-300 de hectare fiind calamitate 100%.
Citiți și: Vijelii cu grindină și averse torențiale în toată țara. ANM a emis trei Coduri Galbene
Primar: 250-300 de hectare sunt calamitate 100%
Primarul comunei Vârteșcoiu, Viorel Mîrza a declarat că din primele estimări circa 400 de hectare sunt afectate, dintre care 250-300 de hectare sunt calamitate 100%.
”Cu siguranță, dacă sistemul antigrindină funcționa, nu era situația asta. În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare. Chiar și atunci când grindina era de dimensiuni mari, aceasta ajungea la sol fragmentată și nu afecta culturile de viță-de-vie și livezile”, a declarat, pentru Agerpres, primarul comunei Vârteșcoiu, Viorel Mîrza.
În comună, evaluările continuă, iar autoritățile locale centralizează procesele-verbale de constatare a pagubelor, care vor fi transmise Direcției Agricole și Prefecturii pentru constituirea comisiilor de evaluare. Dincolo de pagubele imediate, viticultorii se confruntă însă cu perspectiva unor pierderi pe termen lung. Potrivit primarului, vița afectată sever nu va produce nici anul viitor, deși necesită în continuare lucrări și investiții.
”Viticultorii sunt foarte supărați. Numai lucrările făcute până acum – tăiat, legat, revizuit, ierbicidat – au însemnat deja investiții de 5.000-6.000 de lei pe hectar, iar multe dintre ele erau deja realizate. Problema este că vița afectată anul acesta nu va produce nici la anul. Practic, vorbim despre pierderi pe doi ani, pentru că planta trebuie lucrată în continuare, tratată, întreținută, chiar dacă nu dă producție. Abia peste doi ani ar putea reveni la un potențial normal”, a explicat primarul Viorel Mîrza.
Ionuț Lazăr, director IAA: Pagubele de la Vârteșcoiu ar fi putut fi evitate dacă sistemul ar fi fost operațional
În centrul nemulțumirilor se află suspendarea operațională a sistemului național antigrindină, în condițiile în care punctele de lansare există, însă nu pot fi utilizate în lipsa unui nou cadru guvernamental.
Directorul de programe din cadrul Intervențiilor Active în Atmosferă (IAA), Ionuț Lazăr, susține că infrastructura este funcțională tehnic, dar blocată administrativ.
”Sistemul este funcțional, dar practic nu funcționează. În acest moment, unitățile asigură doar monitorizarea și paza, partea operativă nefiind bugetată și nici aprobată. Pentru reluarea activității este necesară o hotărâre de guvern privind programul de dezvoltare pentru perioada 2026-2040, întrucât vechiul act normativ a expirat la finalul lui 2024. Fără această hotărâre, nu se poate discuta nici despre studii de impact, nici despre omologări sau alte proceduri invocate în spațiul public”, a declarat Lazăr, pentru Agerpres.
Acesta consideră că pagubele de la Vârteșcoiu ar fi putut fi evitate dacă sistemul ar fi fost operațional. ”Cu siguranță, fenomenul putea fi combătut. Grindina nu a fost foarte mare, ci măruntă și deasă, un tip de episod care, după experiența noastră, putea fi redus semnificativ prin intervenție. Era mult mai simplu și probabil mai ieftin să fie lansate câteva rachete decât să ajungem să discutăm despre despăgubiri pentru sute de hectare calamitate”, a afirmat Lazăr.
