Noul regulament european pentru NGT a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE
Oana Timar – Agrointeligența
După ani de dezbateri, Uniunea Europeană schimbă radical regulile privind plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT – New Genomic Techniques). Bruxelles-ul susține că noul regulament publicat astăzi, vineri – 26 iunie, în Jurnalul Oficial al UE va accelera cercetarea și va permite dezvoltarea unor plante mai rezistente la secetă, boli și schimbările climatice. Totuși, nu toată lumea privește cu entuziasm această schimbare. Dacă institutele de cercetare și industria semințelor consideră că este un pas necesar pentru competitivitatea agriculturii europene, organizațiile de mediu avertizează că relaxarea regulilor ridică întrebări privind transparența, brevetarea resurselor genetice și dreptul consumatorilor de a fi informați.
În acest articol:
Noul regulament stabilește, pentru prima dată, un cadru juridic separat pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice, diferențiindu-le de organismele modificate genetic (OMG) clasice. Practic, Uniunea Europeană recunoaște că tehnologiile de editare genomică au evoluat suficient pentru a necesita reguli diferite față de cele aplicate organismelor modificate genetic încă din 2001.
De ce a fost nevoie de schimbarea legislației
Actuala legislație europeană privind organismele modificate genetic a fost elaborată în urmă cu aproape un sfert de secol, într-o perioadă în care tehnologiile de editare genomică nici măcar nu existau.
Între timp, cercetarea a evoluat spectaculos. Noile tehnici genomice permit modificări extrem de precise ale ADN-ului unei plante, fără ca, în multe cazuri, să fie introdus material genetic provenit de la alte specii.
Comisia Europeană susține că multe dintre modificările realizate prin aceste tehnologii sunt similare mutațiilor care apar spontan în natură sau care pot fi obținute prin metode convenționale de ameliorare. Din acest motiv, executivul european consideră că aplicarea acelorași reguli ca în cazul organismelor modificate genetic nu mai este justificată.
În același timp, Bruxelles-ul argumentează că agricultura europeană are nevoie de instrumente noi pentru a face față schimbărilor climatice, secetei și presiunii tot mai mari exercitate de boli și dăunători.
Două categorii de plante editate genetic
Cea mai importantă modificare introdusă de regulament este împărțirea plantelor NGT în două categorii.
NGT Categoria 1
Prima categorie cuprinde plantele ale căror modificări genetice sunt considerate echivalente celor care ar putea apărea în mod natural sau prin selecție convențională.
Aceste plante nu vor mai fi tratate, în cea mai mare parte, ca organisme modificate genetic. Înainte de introducerea pe piață vor trebui doar să treacă printr-o procedură de verificare, prin care autoritățile confirmă că îndeplinesc criteriile prevăzute în regulament.
Odată încadrate în această categorie, plantele vor putea fi cultivate și comercializate după reguli apropiate de cele aplicabile soiurilor convenționale.
NGT Categoria 2
În cea de-a doua categorie intră plantele care prezintă modificări genetice mai complexe.
Acestea vor continua să fie tratate ca organisme modificate genetic și vor rămâne supuse evaluărilor de risc, procedurilor de autorizare, cerințelor de trasabilitate și etichetare.
Practic, Uniunea Europeană încearcă să facă o diferență între modificările genetice considerate comparabile cu procesele naturale și cele care presupun intervenții mai ample asupra genomului.
O schimbare salutată de cercetători
Institutelor de cercetare și companiilor din domeniul ameliorării plantelor le-au fost adesea reproșate procedurile lungi și costisitoare impuse de legislația OMG.
Noul regulament promite reducerea birocrației pentru plantele încadrate în categoria NGT 1 și o introducere mai rapidă pe piață a unor noi soiuri.
Potrivit Comisiei Europene, acest lucru ar putea accelera dezvoltarea unor plante cu toleranță sporită la secetă, temperaturi extreme, boli sau dăunători și ar putea contribui la reducerea utilizării pesticidelor și a consumului de apă și fertilizanți.
Pentru cercetarea europeană, aceasta reprezintă una dintre cele mai importante modificări legislative din ultimele două decenii.
Dar controversele nu dispar
Dacă mediul de cercetare salută noul regulament, organizațiile de mediu și o parte dintre organizațiile de consumatori rămân prudente.
Criticii susțin că delimitarea dintre plantele considerate echivalente celor obținute prin ameliorare convențională și organismele modificate genetic nu este întotdeauna atât de clară precum o prezintă Comisia Europeană.
De asemenea, există temeri că simplificarea procedurilor pentru plantele din categoria NGT 1 ar putea reduce nivelul controlului public asupra unor produse noi, chiar dacă acestea sunt considerate sigure de autoritățile europene.
O altă preocupare privește informarea consumatorilor. Deși regulamentul prevede existența unor registre publice și obligații de transparență, dezbaterea privind etichetarea produselor provenite din plante editate genetic este departe de a fi încheiată.
Brevetele – o altă miză importantă
Poate cea mai sensibilă problemă este însă cea a brevetelor.
În ultimii ani, numeroase organizații ale fermierilor și amelioratorilor au atras atenția că extinderea brevetării unor caractere genetice ar putea concentra și mai mult piața semințelor în mâinile câtorva mari companii internaționale.
Regulamentul încearcă să răspundă acestor preocupări prin introducerea unor obligații de transparență.
Solicitanții vor trebui să declare dacă plantele pentru care cer încadrarea în categoria NGT 1 sunt protejate prin brevete, iar aceste informații vor fi făcute publice. De asemenea, titularii brevetelor vor putea indica dacă sunt dispuși să acorde licențe în condiții echitabile și rezonabile.
Cu toate acestea, regulamentul nu rezolvă definitiv problema accesului amelioratorilor independenți la resursele genetice.
Agricultura ecologică rămâne în afara noilor reguli
Un alt aspect important este legat de agricultura ecologică.
Deși plantele din categoria NGT 1 sunt considerate echivalente celor obținute prin metode convenționale, regulamentul nu permite utilizarea lor în agricultura ecologică.
Comisia Europeană consideră că sunt necesare evaluări suplimentare înainte de a decide dacă aceste plante sunt compatibile cu principiile agriculturii ecologice. Până atunci, interdicția rămâne în vigoare.
Ce înseamnă pentru fermierii români
Pentru România, noul regulament poate reprezenta o oportunitate pentru institutele de cercetare și companiile implicate în ameliorarea plantelor, în special în contextul în care agricultura este tot mai afectată de secetă și de fenomene climatice extreme.
Pe de altă parte, efectele concrete vor depinde de modul în care noile reguli vor fi aplicate și de viteza cu care cercetarea va reuși să transforme aceste tehnologii în soiuri performante disponibile fermierilor.
Rămâne de văzut și dacă agricultorii vor avea acces facil la aceste noi creații biologice sau dacă piața va deveni și mai dependentă de marile companii care dețin tehnologiile și drepturile de proprietate intelectuală.
O dezbatere care abia începe
Adoptarea regulamentului nu pune capăt controversei privind editarea genomică în agricultură. Dimpotrivă, ea deschide o nouă etapă într-o dezbatere care durează de peste două decenii în Europa.
Susținătorii văd în noile tehnici genomice o șansă pentru dezvoltarea unei agriculturi mai productive și mai rezistente la schimbările climatice. Criticii avertizează însă că orice relaxare a regulilor trebuie însoțită de transparență, monitorizare și garanții clare privind protejarea biodiversității și a intereselor fermierilor.
