Fiecare picătură contează: tehnologia care poate reduce costurile cu fertilizarea
Daniel Befu – Agrointeligența
Fertilizarea lichidă câștigă tot mai mult teren în agricultura modernă, iar fermierii români sunt tot mai interesați de avantajele acestei tehnologii. După doi ani în care au organizat sesiuni de instruire în ferme din întreaga țară, reprezentanții Asociației UNIVA GX și ai companiei Tessenderlo Kerley International România au decis să lanseze o serie de materiale video dedicate acestei teme, pentru a face informațiile accesibile unui număr cât mai mare de agricultori.
În acest articol:
Florin Constantin, președintele Asociației UnivAgx, arată că scopul proiectului este popularizarea unei tehnologii care oferă eficiență maximă.
„După doi ani de mers prin țară și de format fermierii pe tehnologia de fertilizare lichidă de bază, cu UAN, tiosulfat și alte produse complementare, ne-am hotărât să trecem și în mediul digital, pentru ca informațiile să ajungă la cât mai mulți fermieri. Este o tehnologie de ultimă generație care merită să fie cunoscută de toți cei care urmăresc producții bune și un control mai eficient al costurilor”, a explicat Florin Constantin.
Rolul tiosulfatului: zero pierderi de azot și un aport esențial de sulf
Invitat să explice beneficiile fertilizării lichide, Cătălin Tatu, reprezentant tehnico-comercial al Tessenderlo Kerley International România, a arătat că unul dintre cele mai importante avantaje îl reprezintă eficiența superioară a utilizării azotului.
Potrivit acestuia, tiosulfatul de amoniu adăugat în UAN are rolul de a limita pierderile de azot, fiind omologat în Franța ca dublu inhibitor al proceselor de volatilizare și nitrificare.
„Practic, oprește pierderile de azot din îngrășămintele lichide pe care le aplicăm și, în același timp, reprezintă o sursă importantă de sulf, asigurând un raport optim între azot și sulf pentru culturile agricole”, a explicat specialistul.
Cătălin Tatu a subliniat că sulful este un element esențial pentru plante, deoarece intră în structura proteinelor și influențează direct procesul de fotosinteză.
„La grâu, fără sulf nu putem vorbi despre proteină și, implicit, nici despre calitate. Degeaba aplicăm cantități mari de azot dacă planta nu dispune și de suficient sulf pentru a-l valorifica”, a precizat Cătălin Tatu.
În funcție de necesarul culturii și de rezultatele cartării agrochimice, tiosulfatul de amoniu poate fi introdus în amestec cu UAN în proporții cuprinse între 10% și 25%.
Cătălin Tatu a amintit și faptul că sulful este cunoscut pentru efectele sale fungistatice, însă a subliniat că această componentă nu trebuie confundată cu utilizarea produselor pentru protecția plantelor.
Îngrășămintele lichide permit formule personalizate și aplicări mai precise
Cătălin Tatu a explicat că fertilizarea lichidă nu înseamnă înlocuirea completă a îngrășămintelor solide, ci oferirea unei alternative mai flexibile și mai eficiente.
„Îngrășămintele lichide pot fi aplicate fracționat, în doze mai mici, pot fi amestecate între ele și permit obținerea unor formule adaptate fiecărei sole. În plus, dozarea este foarte precisă, nu apar suprapuneri la aplicare, iar eficiența utilizării nutrienților este mai ridicată”, a arătat acesta.
Un alt aspect asupra căruia reprezentantul Tessenderlo Kerley a insistat este posibilitatea reducerii consumului de azot fără afectarea rezultatelor economice.
„În contextul în care azotul este tot mai scump, este important să securizăm investiția făcută. Nu discutăm doar despre aplicarea unei cantități mai mici, ci despre utilizarea unei cantități potrivite, astfel încât fiecare litru aplicat să fie valorificat de plantă”, a afirmat specialistul.
Fertilizarea lichidă nu trebuie confundată cu fertilizarea foliară
Unul dintre cele mai răspândite mituri întâlnite în rândul fermierilor este acela că fertilizanții lichizi sunt foarte scumpi sau că sunt echivalenți cu produsele foliare.
Cătălin Tatu a ținut să clarifice această confuzie.
„Majoritatea fermierilor confundă îngrășămintele lichide pentru fertilizarea de bază cu îngrășămintele foliare. Nu vorbim despre produse aplicate pentru corectarea unor carențe prin frunză, ci despre fertilizare la sol, chiar dacă în timpul aplicării soluția poate ajunge și pe vegetație. Practic, vorbim despre fertilizarea de bază, la care putem adăuga sulf, potasiu, fosfor sau alte macro și microelemente, în funcție de nevoile fiecărei culturi”, a explicat acesta.
Profitul, dependent de controlul costurilor
În opinia celor doi specialiști, principalul avantaj al fertilizării lichide nu este neapărat obținerea unei producții mai mari în fiecare an, ci îmbunătățirea eficienței economice a fermei.
„Nu întotdeauna recoltăm mai mult, însă putem gestiona mai bine cantitățile aplicate și reduce costurile. În final, fermierul nu este interesat doar de cât recoltează, ci și de costul pe hectar și de profitul obținut”, a subliniat Cătălin Tatu.
Reprezentantul Tessenderlo Kerley arată că utilizarea fertilizării lichide presupune o investiție inițială minimă în infrastructură – rezervoare de stocare, cisterne pentru transport, pompe de transfer și duze speciale pentru utilajele de aplicare –, toate costuri ce sunt recuperate prin eficiența mai mare a utilizării îngrășămintelor și prin reducerea pierderilor de nutrienți.
Mesajul transmis fermierilor este unul simplu: într-o perioadă în care fiecare kilogram de azot contează și costurile de producție rămân ridicate, fertilizarea lichidă reprezintă instrumentul-cheie pentru optimizarea investițiilor și creșterea rentabilității exploatațiilor agricole.
