Impozite în agricultură: Lista dărilor la stat pe care fermierii le au de plătit în 2015
Roxana Dobre -
Noul Cod fiscal urmează să fie adoptat mâine în Parlament și introduce taxe în plus pentru fermieri și agricultori. Dacă până acum aceștia plăteau impozit doar pentru produsele procesate, noua legislație prevede impozit inclusiv pentru veniturile provenite din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală. Vorbim aici de vânzarea animalelor vii dar și de vânzarea laptelui sau a ouălor.
Noul Cod fiscal cuprinde un capitol întreg destinat impozitelor din agricultură. Conform acestuia, activitățile impozabile din sectorul agricol sunt: exploatațiile plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi, cultivarea produselor agricole vegetale, creșterea și exploatarea animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.
Dacă majoritatea taxelor erau cuprinse și până acum, fermierii au parte și de surprize. Un lucru bun este corelarea Codului fiscal cu condițiile care trebuie îndeplinite de agricultori pentru primirea subvențiilor de la APIA. Astfel, fermierii care depășesc venituri de 5.000 de euro nu mai trebuie sa fie înregistrați ca și persoane juridice pentru a beneficia de subvenții. Liderii fermierilor spun că își doresc o impozitare stimulativă și nu una care să îi facă pe fermieri să fugă de plăți și să încerce să ocolească legislația.
Până la aplicarea efectivă a noului Cod Fiscal, Agrointeligența vă prezintă ce taxe și impozite plătesc agricultorii în anul 2015.
Formularul 200 pentru cine arendează
Dacă arendaşul este persoană fizică şi obţine venituri din arendarea unui bun agricol, veniturile respective fac parte din categoria veniturilor obţinute din cedarea folosinţei bunurilor. În acest caz, arendaşul trebuie să se prezinte în termen de 15 zile de la încheierea contractului, la unitatea fiscală de care aparţine, pentru a înregistra contractul de arendă.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal.
Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine. În cazul în care preţurile medii ale produselor agricole au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.
Pe 27 mai a expirat termenul până la care trebuia să depuneţi Declaraţia privind veniturile realizate din România Formularul 200. Cine ajunge cu actele după riscă să fie penalizat.
Impozitul pe venitul agricol
Impozitul pe venitul agricol este stabilit pe baza normelor de venit și se calculează ca 16% din valoarea acestora şi nu pe venitul obţinut efectiv.
Direcţiile Generale Regionale a Finanţelor Publice au publicat încă de la începutul anului normele de venit pentru agricultură valabile pentru fiecare județ în parte și baza de calcul diferă de la o zonă la alta. Fermierii și-au arătat nemulțumirea încă din 2013 când acesta a fost introdus pentru că sunt nevoiți să plătească de două ori impozit pentru aceeași suprafață de teren agricol pe care o exploatează. Astfel, pe de o parte se plătește impozitul pe proprietate, pe de cealaltă parte, impozitul pe venitul obținut din cultivarea terenului.
Declaraţiile cu terenul lucrat trebuie depuse anual de către fermieri până la data de 25 mai.
Impozitul se plătește după ce se încasează banii din producţie, în două tranşe: 50% până la data de 25 octombrie şi 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri, se plătesc penalizări.
Pe lângă cota de 16%, trebuie achitată şi contribuţia la asigurările publice de sănătate( CASS), de 5,5% din venitul estimat.
Cum calculezi cu norma de venit
Suprafaţă cultivată cu cereale – 3 ha; 2 ha sunt neimpozabile, iar pentru 1 ha se plătesc 72 de lei (daca de exemplu norma la hectar este de 449 lei x 16%). În concluzie, total impozit de plată 72 lei, impozit care se datorează indiferent dacă produsele sunt sau nu valorificate.
Deţinătorul a 125 de familii de albine:
– pentru 50 de familii, veniturile sunt neimpozabile;
– pentru diferenţa de 75 de familii, norma este de 98 lei pe familie, impozitul 15,7 lei pe familie (98 lei x 16%);
– total impozit: 1.177,5 lei (15,7 lei x 75 familii de albine).
Exemplu pentru sectorul animal: la o exploataţie de vaci de 102 capete, primele două capete nu se impozitează. În 2014, pentru restul de 100 de capete se aplica norma de venit de 396 lei/cap de animal, astfel: Venit anual impozabil = 100 capete x 396 lei/cap = 39.600 lei; Impozit = 39.600 lei x 16% = 6.336 lei. Acum, în 2015, calculul se face astfel: Venit anual impozabil= 100 capete x 390 lei/cap = 39.000 lei; Impozit = 39.000 lei x 16% = 6.240 lei.
În cazul contribuabililor care realizează în mod individual venituri din desfăşurarea a două sau mai multe activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, organul fiscal competent stabileşte venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi.
Cum vei putea scăpa de CASS
Tot ce trebuie să facă micii agricultorii pentru a scăpa de plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este să îşi dea terenurile în arendă. Senatul a adoptat, cu o largă majoritate, o propunere legislativă de completare a Codului fiscal, prin care persoanele care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole şi care deţin în proprietate o suprafaţă agricolă de până la două hectare sunt scutite de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. În expunerea de motive a propunerii legislative se precizează că stabilirea bazei de calcul pentru plata CASS la un prag minim echivalent cu salariul de bază minim brut pe ţară generează situaţii în care valoarea contribuţiei datorate este mai mare decât valoarea venitului realizat pentru care se plăteşte impozitul. Iniţiatorii susţin că acest fapt poate determina rezilierea contractelor de arendă şi, astfel, nu se mai poate colecta nici impozitul pe venit. Actul normativ mai are nevoie însă de votul deputaților și de promulgarea președintelui pentru a se aplica.
Impozit din activităţi agricole
Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea sau creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv veniturile din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. Veniturile din silvicultură şi piscicultură se impun la fel ca veniturile din activităţi independente. Venitul net anual este determinat în sistem real, adică pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
Nu depuneţi declaraţie dacă aţi vândut produsele agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.
Obligaţii privind declararea:
Cu impunere pe bază de norme de venit:
• Pentru exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea, sunt stabilite norme de venit. În 30 zile de la începerea activităţii, depuneţi Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere Formular 070.
• Pentru cultivarea produselor vegetale şi creşterea animalelor, se impozitează veniturile peste anumite limite, prin norme de venit corespunzătoare. Se depune până pe 27 mai Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit Formular 221.
• Trebuie să depuneţi Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit Formularul 220 în termen de 15 zile de la începerea activităţii. Până pe 25 mai se depune Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit Formular 221.
Cu impunere în sistem real:
Pentru exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea, puteţi opta pentru determinarea venitului net în sistem real (adică pe baza datelor contabile), printr-o cerere depusă până la 31 ianuarie. Atunci depuneţi şi Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit Formularul 220.
Până pe 25 mai, odată cu Declaraţia privind veniturile realizate din România Formularul 200 , se depune şi Formularul 220, dacă în anul anterior aţi avut pierderi sau apreciaţi că veţi avea venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul anterior.
PFA sau SRL?
Fermierii au la dipoziţie mai multe forme juridice de înregistrare la Registrul Comerţului: SRL, Întreprindere Individuală ori Întreprindere Familială.
Datele statistice arată că fermierii preferă PFA-urile, Persoană Fizică Autorizată. În topul ad-hoc sunt urmate de întreprinderilor individuale, iar la coada clasamentului situându-se întreprinderile familiale.
La nivel naţional, sunt înregistrate 18.170 PFA-uri, 16.516 Întreprinderi Individuale şi 1200 Întreprinderi Familiale.
*PFA: costuri reduse, contabilitate simplă
Avantajele acestei forme juridice rezidă în costurile reduse la înfiinţare, reprezentând taxele percepute de Registrul Comerţului. Contabilitatea se poate ţine chiar de persoana care solicită înregistrarea. Persoana Fizică Autorizată poate avea angajaţi şi are trei obligaţii către stat: impozitul de 16% pe venitul net, contribuţia la sănătate şi sistemul de pensii.
Pentru a depune o PFA este necesară dovada pregătirii sau a experienţei profesionale a solicitantului în domeniul de activitate aferent. În plus, acesta va trebui să achite contribuţiile şi în anii în care nu realizează nici un venit.
* SRL: plusuri şi minusuri
Fermierul preferă înregistrarea ca SRL, poate alege mai multe coduri CAEN, ceea ce îi va permite să desfăşoate mai multe activităţi. Nu trebuie să depună documente care să ateste pregătirea profesională.Pe lista dezavantajelor se numără costurile mai ridicate pentru înfiinţare care se ridică la 550 de lei pentru un SRL cu un singur asociat. Este necesar şi un capital social de minim 200 de lei. În plus, asociaţii trebuie să plătească pe lângă impozitul pe profit și impozitul pe dividente, singura formă legală de a scoate bani din firmă.
*Întreprindere Individuală, fără impozit pe dividende
În comparaţie cu SRL, intreprinderea individual (I.I.) prezintă o serie de avantaje. Se poate înregistra într-un termen scurt, asemănător celui necesar pentru SRL. În schimb, costurile pentru înfiinţare sunt mult mai reduse, de doar 250 de lei comparativ cu 700-800 de lei la SRL. În plus, există obligativitatea de a plăti la stat 16% pe veniturile realizate din activităţi independente şi asigurările de sănătate.
Practic, se elimină cei 16% aplicaţi pe dividende pe lângă impozitul pe profit. Ca şi în cazul SRL-urilor, şi întreprinderile individuale pot avea mai multe obiecte de activitate. Spre deosebire de celelalte forme de înregistrare, pentru Intreprinderea Familială este nevoie de un acord în forma scrisă încheiat între membri familiei.
Impozitul pe venit se achită pentru fiecare asociat al întreprinderii individuale, cât şi contribuţiile la asigurările sociale şi de sănătate.
Atestatul de producător – alți bani dn buzunarele agricultorilor
Producatorii agricoli persoane fizice trebuie sa aibă începând din 2015 un atestat de producător, pe care îl vor utiliza în locul certificatului de producător folosit până acum. Cei care nu vor respecta aceasta regulă riscă amenzi de până la 22.500 lei.
Pentru eliberarea atestatului de producător, dar și pentru a cumpăra carnetele de comercializare conform legislației în vigoare, fermierii mai cheltuie, în medie 50-80 de lei, în funcție de tarifele stabilite de primării și consiliile locale.
Atestatul de producător este valabil un an calendaristic și este vizat semestrial, prin aplicarea ștampilei și a semnăturii primarului comunei, orașului, municipiului, sectorului municipiului București, după caz.
Taxa pe stâlp, redusă de la 1,5% la 1%, începând cu anul 2015
Agricultorii plătesc în anul 2015 un impozit mai mic cu o treime pentru construcţiile speciale faţă de anul trecut. Măsura a fost luată după ce afacerile companiilor din energie, telecomunicaţii şi agricultură au fost sever afectate de acest bir introdus de Guvern anul trecut.
Taxa se plăteşte în două rate anuale, iar încasările bugetare în 2014 au fost de peste 1,5 miliarde lei, adică de trei ori mai mult decât estimau autoritățile iniţial.
Potrivit Codului fiscal, clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, deci pentru aceste clădiri se datorează impozit pe construcții.
Agricultorii pot fi scutiţi de impozit pe seră, siloz şi tractor
Agricultorii nu vor mai plăti impozit pe utilajele agricole, dacă şi primarii localităţilor în care înmatriculează tractorul sau combina îşi dau acordul. Noul Cod fiscal va permite primăriilor să perceapă impozit zero pe utilajele agricole.
Impozite mai mari pe teren?
Impozitul pe terenul intravilan şi cel extravilan este probabil cel mai cunoscut bir pe care fermierii și ceilalți cetățeni îl au de achitat anual. Pentru anul viitor se vehiculează o majorare a sumelor calculate pentru proprietate, însă forma finală în care va fi adoptat noul Cod Fiscal va dicta…moda impozitelor.
