Piața îngrășămintelor, pe un butoi cu pulbere! Dragoș Ivan, SEEFCO: ”Companiile pot acumula datorii uriașe către stat fără să scoată un leu din buzunar”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon a devenit un instrument de concurență neloială pe piața îngrășămintelor, atât în România cât și în Bulgaria. Din cauza lacunelor de reglementare și a întârzierilor la plăți, importatorii acumulează datorii fără garanții reale, unii dintre ei fără intenția de a plăti ca într-un final să închidă firmele. Păgubiți rămân atât statul către care ar urma să meargă 25% din veniturile din CBAM cât și bugetul UE unde se îndreaptă restul de 75%. Dar nu în ultimul rând au de suferit și firmele care sunt de bună credință și își achită taxele la zi, inclusiv CBAM atunci ”când va veni nota de plată”.
Companiile fără active acaparează cota de piață prin subcotarea prețurilor, ceea ce pune în pericol nu numai comercianții onești, ci și finanțele publice ale țării. Totul, este cauzat de reglementările CE care prevăd că achiziționarea efectivă de certificate CBAM va începe abia la 1 februarie 2027, iar primul transfer final de certificate va avea loc în septembrie același an.
Citiți și: Ce se întâmplă cu taxa CBAM care a scumpit îngrășămintele? Fermierul, singurul care o plătește!
Taxa CBAM creează o oportunitate pentru evitarea taxelor vamale și concurența neloială la importuri
Când Comisia Europeană (CE) a introdus Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) la începutul anului, scopul a fost de a plasa producătorii europeni de bunuri cu emisii mari de carbon pe același nivel cu importatorii din țări terțe și, astfel, de a evita exportul producției către țări cu standarde de mediu mai slabe (așa-numita relocare a emisiilor de carbon).
Șase luni mai târziu, se dovedește că noul regim creează o oportunitate pentru evitarea taxelor vamale și concurența neloială la importuri. Acest lucru este deja vizibil pe piața îngrășămintelor, unde prejudiciul va fi nu doar pentru comercianții onești, ci și pentru finanțele publice, conform Capital.bg. Pe termen lung, va avea un efect negativ și asupra fermierilor.
Cel mai grav risc este legat de plata cu întârziere a certificatelor CBAM. Conform reglementărilor, în timp ce obligațiile aferente mecanismului încep să se acumuleze încă de la 1 ianuarie 2026, achiziționarea efectivă de certificate CBAM va începe abia la 1 februarie 2027, iar primul transfer final de certificate va avea loc în septembrie același an. Aceasta înseamnă că, timp de un an și nouă luni, companiile pot acumula obligații fără a efectua efectiv plăți.
Schema amânării plăților: Marfa se vinde azi, taxa se colectează peste un an și jumătate
Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, avertizează că îngrijorarea importatorilor este dacă aceste certificate vor mai fi plătite vreodată iar în piață deja se vorbește despre o serie de firme care vor fi închise la momentul în care garanțiile vor trebui achitate.
Cea mai mare vulnerabilitate a CBAM este decalajul temporal uriaș dintre importul propriu-zis și plata efectivă a certificatelor de carbon. Deși obligațiile de mediu încep să se acumuleze din prima zi a anului 2026, achiziția și predarea efectivă a certificatelor CBAM vor începe abia în februarie 2027, respectiv septembrie 2027.
”Timp de 21 de luni, companiile pot acumula datorii uriașe către stat fără să scoată un leu din buzunar. Pe piața îngrășămintelor din România, unde îngrășămintele azotoase (cum este ureea) au o amprentă de carbon ce poate adăuga aproximativ 60 de dolari peste prețul unei tone de 500 de dolari, diferența de preț este colosală. În loc să vândă ureea cu 580 de dolari (preț ce include marja și viitoarea taxă pe carbon), unele firme nou apărute o vând în România și peste graniță, în Bulgaria, cu 520-530 de dolari. Ele ignoră complet taxa provizorie CBAM, preiau agresiv cote de piață și vând sub prețul corect al concurenților onești, care sunt forțați să își asume pierderi pentru a nu rămâne cu marfa în depozite”, a spus acesta pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Conform acestuia, deși pe termen scurt fermierii români se bucură de îngrășăminte mai ieftine într-un context economic și așa dificil, capcana pe termen lung este evidentă. ”Falimentarea sau retragerea importatorilor stabili și a producătorilor locali va duce la o concentrare extremă a pieței. Când firmele de o vară vor dispărea după aplicarea primelor sancțiuni, agricultura României va rămâne dependentă de canale de aprovizionare instabile și mult mai scumpe”, a completat Dragoș Ivan.
Efecte pe termen lung și pentru fermieri
Ceea ce se întâmplă acum, însă, este că aceste companii reorganizează piața, înlocuind concurenții care își includ corect viitoarele obligații CBAM. Și, deși, deocamdată, toți ceilalți din lanț sunt mulțumiți – fermierii care plătesc mai puțin, distribuitorii care au produse ieftine, importatorii în cauză care captează cote de piață la care nici nu au visat – consecințele pe termen lung vor fi destul de grave.
Primii afectați vor fi producătorii și importatorii care respectă normele. Cu toate acestea, vor exista și consecințe economice. Conform normelor actuale, 25% din veniturile din CBAM rămân la statele membre, în timp ce restul de 75% merge la bugetul UE ca resursă proprie, fondurile fiind destinate sprijinirii politicilor climatice, tranziției industriale și serviciilor pentru NextGenerationEU. Așadar, dacă unele dintre obligațiile viitoare rămân neîncasate, pierderile potențiale nu vor fi doar pentru industrie, ci și pentru finanțele publice.
13 milioane de euro din CBAM în primele cinci luni ale anului
Calculele experților din industria îngrășămintelor și agricultură arată că, în primele cinci luni ale anului 2026, aproape 200.000 de tone de îngrășăminte cu azot au fost importate prin Bulgaria și România, iar obligațiile potențiale CBAM pentru această perioadă depășesc 13 milioane de euro. Numai în Bulgaria, importurile reprezintă peste 67 de mii de tone de îngrășăminte cu azot, iar CBAM-ul datorat este de aproape 3,7 milioane de euro.
Pe termen lung, există și un risc pentru fermieri. Deși prețurile mai mici la îngrășăminte sunt în prezent benefice pentru aceștia, slăbirea concurenței și înlocuirea furnizorilor stabili ar putea face ca piața să fie mai concentrată și mai instabilă în viitor.
Așa cum subliniază și analiza realizată de publicația Capital din Bulgaria, adevăratul test pentru CBAM nu se va da în 2034, când mecanismul va fi pe deplin operațional, ci astăzi. Rămâne de văzut dacă instituțiile de control, de la vămi și până la inspecțiile de mediu, ANAF din România și Bulgaria, vor putea identifica la timp aceste puncte slabe și vor asigura o securitate adecvată pentru viitoarele creanțe fiscale, înainte ca piața regională să fie complet distorsionată.
