Strategia pentru conservarea biodiversității, aprobată: 25% din banii de subvenții, pe scheme ecologice
Oana Timar – Agrointeligența
Agricultura românească va avea un rol esențial în atingerea obiectivelor naționale privind conservarea biodiversității, potrivit Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026-2030, aprobată de Guvern. Documentul, adoptat astăzi, joi – 23 iulie, prin hotărâre de guvern, stabilește direcțiile de acțiune pentru următorii cinci ani și dedică un capitol distinct sectorului agricol, unde sunt prezentate atât problemele actuale ale agriculturii românești, cât și măsurile prin care statul intenționează să protejeze biodiversitatea fără a renunța la competitivitatea fermelor.
Potrivit Executivului, adoptarea strategiei reprezintă Jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar neîndeplinirea acestui angajament ar fi atras o penalitate financiară de 972,4 milioane de euro. Documentul aliniază România la obiectivele europene și internaționale privind conservarea biodiversității și stabilește 11 obiective naționale, însoțite de un plan de acțiune, surse de finanțare și indicatori de monitorizare.
Agricultura, între producție și protejarea naturii
În capitolul dedicat agriculturii, autorii strategiei arată că România are una dintre cele mai atipice structuri agricole din Uniunea Europeană. Țara noastră numără aproape 3,5 milioane de fermieri, cel mai mare număr din UE, iar aproximativ 90% dintre exploatații au sub 5 hectare. În același timp, România este unul dintre cei mai importanți producători europeni de cereale, semințe de floarea-soarelui, miere și prune.
Documentul avertizează însă că două fenomene pun presiune asupra biodiversității: intensificarea agriculturii în zonele foarte productive și abandonarea terenurilor în zonele cu constrângeri naturale. Din acest motiv, strategia propune încurajarea fermierilor să continue practicile agricole prietenoase cu mediul, inclusiv agricultura extensivă, utilizarea redusă a inputurilor, culturile verzi, diversificarea culturilor și menținerea pajiștilor permanente.
Strategia merge pe direcția Politicii Agricole Comune
Un mesaj important pentru fermieri este că documentul nu modifică Politica Agricolă Comună, ci urmărește valorificarea instrumentelor deja existente în Planul Strategic PAC 2023-2027.
Strategia arată că biodiversitatea va continua să fie susținută prin:
- eco-scheme;
- condiționalitățile GAEC;
- măsurile de agro-mediu și climă;
- agricultura ecologică;
- plățile compensatorii și intervențiile din Pilonul II.
Autorii documentului subliniază că Strategia „valorifică această legătură la nivel strategic, fără a modifica sau substitui instrumentele de programare, implementare și finanțare aferente PAC”.
În același timp, documentul amintește că standardele GAEC impun deja fermierilor obligații precum rotația culturilor, menținerea unei acoperiri minime a solului în perioadele critice și păstrarea unor suprafețe neproductive destinate conservării biodiversității.
Eco-schemele și agro-mediul rămân principalele instrumente
Strategia evidențiază că România direcționează aproximativ 25% din fondurile pentru plățile directe către eco-scheme, iar 41% din bugetul dezvoltării rurale este destinat practicilor favorabile mediului și biodiversității.
Documentul estimează că anual aceste măsuri sunt aplicate pe circa 611.000 de hectare, iar fermierii care aleg angajamente de agro-mediu și agricultură ecologică vor continua să primească plăți compensatorii pentru costurile suplimentare și pierderile de venit generate de respectarea acestor obligații.
Strategia mai arată că România trebuie să continue dezvoltarea sistemului de plăți Natura 2000 pentru terenurile agricole aflate în siturile protejate, după ce au fost analizate 257 de planuri de management și au fost identificate 27 de măsuri standardizate pentru compensarea fermierilor.
Accent pe agricultura ecologică și rasele locale
Un capitol important este dedicat dezvoltării agriculturii ecologice și conservării patrimoniului genetic agricol.
Strategia prevede susținerea:
- practicilor agricole extensive;
- metodelor tradiționale de utilizare a terenurilor;
- raselor locale de animale;
- soiurilor autohtone;
- programelor de conservare in situ și ex situ;
- integrării acestor produse în lanțurile scurte de aprovizionare.
Documentul arată că suprafața certificată ecologic în România a depășit 780.000 de hectare în 2024, ceea ce demonstrează un potențial important de dezvoltare a acestui sector. Diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente și protejarea elementelor de peisaj sunt prezentate drept măsuri cu efect direct asupra biodiversității.
Agricultura intensivă va intra sub o monitorizare mai atentă
Strategia anunță și o direcție care ar putea influența viitoarele politici agricole.
Documentul prevede revizuirea și reglementarea practicilor agricole cu impact asupra biodiversității, cu obiectivul de a reduce utilizarea substanțelor chimice, de a limita degradarea solului și de a menține elementele de peisaj cu valoare ecologică. În acest scop, autoritățile intenționează să elaboreze standarde și ghiduri tehnice care să reducă presiunile generate de agricultura intensivă și să promoveze practici compatibile cu protejarea biodiversității.
La finalul capitolului dedicat agriculturii, strategia stabilește două obiective clare pentru perioada 2026-2030: menținerea și dezvoltarea practicilor agricole extensive și tradiționale și diminuarea efectelor negative ale agriculturii intensive.
