Bursa cerealelor, la zi. Grâul românesc trece de 226 euro/t în Constanța. Avantajul fermierilor poate dura doar câteva săptămâni

Prețul grâului românesc a ajuns la 226 euro/t DAP în Portul Constanța, iar rapița a urcat la aproape 540 euro/t, pe fondul tensiunilor din Marea Neagră și al blocajelor logistice din Ucraina. Totuși, avantajul actual al fermierilor români ar putea fi unul temporar. Autoritățile de la Kiev lucrează deja la redeschiderea fluxurilor de export, iar dacă volume importante de cereale ucrainene vor reveni în Portul Constanța, presiunea asupra pieței românești se poate accentua din nou.
În acest articol:
Creșterea reflectă cererea activă pentru marfa disponibilă și faptul că, în prezent, Portul Constanța este perceput drept cea mai sigură rută de export din regiunea Mării Negre.
Piața cerealelor din România a încheiat săptămâna pe un ton ferm, pe toate segmentele:
• Grâu de panificație – 226 euro/tonă DAP Constanța (de la 212 euro/tonă);
• Grâu furajer – 207 euro/tonă (de la 197 euro/tonă);
• Porumb – 208 euro/tonă (de la 205 euro/tonă);
• Orz – 194 euro/tonă (de la 184 euro/tonă);
• Floarea-soarelui – peste 504 euro/tonă (de la 500 euro/tonă);
• Rapiță – 540 euro/tonă (de la 524 euro/tonă).
Bursa cerealelor rămâne volatilă, dar trendul este încă pozitiv
La Bursa MATIF, grâul a încheiat ultima sesiune în scădere cu 4,2%, la 231,75 EUR/t, după ce piața a reacționat la informații potrivit cărora Ucraina ar căuta soluții pentru reluarea exporturilor prin porturile din Odesa. Ministerul Agriculturii de la Kiev a dezmințit ulterior existența unor negocieri oficiale, iar cotațiile și-au redus doar parțial pierderile.
În ciuda acestei corecții, grâul european a acumulat aproximativ 5% într-o singură săptămână, iar la Chicago (CBOT) contractele au crescut cu 2,2%, marcând a patra săptămână consecutivă de apreciere. Piața continuă să fie susținută de atacurile asupra infrastructurii portuare din Marea Neagră și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care alimentează creșterea prețului petrolului și majorează costurile logistice.
Ucraina încearcă să repornească exporturile de cereale
La Kiev, refacerea coridoarelor de export a devenit o prioritate națională. Președintele Zelenski și premierul coordonează direct măsurile pentru reluarea transporturilor, iar oficialii ucraineni estimează că situația s-ar putea stabiliza în două până la patru săptămâni.
În paralel, fermierii ucraineni sunt sfătuiți să nu își vândă grâul la prețurile actuale, considerate artificial scăzute din cauza blocajelor logistice iar Guvernul de la Kiev pregătește noi măsuri pentru protejarea exporturilor și diversificarea rutelor comerciale către Uniunea Europeană.
Portul Constanța poate redeveni principalul coridor pentru cerealele ucrainene
Pe fondul atacurilor asupra porturilor din regiunea Odesa, comercianții analizează redirecționarea exporturilor prin Dunăre și prin România. Totuși, această soluție are limite importante.
Nivelul foarte scăzut al Dunării, restricțiile de pescaj, lipsa barjelor, controalele suplimentare și costurile logistice mai mari cu 20-30 USD/t reduc semnificativ capacitatea de transport. Chiar și în aceste condiții, Portul Constanța rămâne cea mai viabilă alternativă pentru exporturile ucrainene, iar experiența din 2022 arată că volume importante pot fi redirecționate rapid către România.
Avantajul României există, dar poate fi de scurtă durată
Pe termen foarte scurt, blocajele din Ucraina și Rusia susțin prețurile cerealelor din România și oferă exportatorilor români un avantaj competitiv. Grâul românesc este cotat la peste 265 dolari/t FOB, cu aproximativ 40 USD/t peste grâul ucrainean, (224–226 dolari/t FOB) dar și peste cel rusesc (227–230 dolari/t FOB). Diferența reflectă „prima de siguranță” pe care cumpărătorii internaționali sunt dispuși să o plătească pentru un export stabil, prin Constanța, față de rutele afectate de conflict.
Însă acest avantaj poate fi temporar. Dacă Ucraina reușește să își redirecționeze volume importante prin Constanța, competiția pentru infrastructura portuară se va intensifica. Un trafic mai mare poate însemna aglomerarea terminalelor, costuri logistice mai ridicate și întârzieri la încărcare, exact în perioada în care fermierii români își valorifică noua recoltă. În plus, cerealele ucrainene vor continua să concureze direct cu cele românești pe piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și nordul Africii.
În prezent, România beneficiază de statutul de cea mai sigură poartă de export din bazinul Mării Negre, iar acest lucru susține prețurile interne. Totuși, dacă Ucraina va reuși în următoarele săptămâni să redeschidă fluxurile comerciale și să direcționeze volume importante prin Portul Constanța, fermierii români se vor confrunta din nou cu o concurență puternică pentru spațiul logistic și pentru piețele de export. Evoluția conflictului din Marea Neagră și viteza cu care Kievul își va reorganiza exporturile vor fi, în perioada următoare, factorii decisivi pentru direcția prețurilor cerealelor din România.









