Fertilizarea cu gunoi de grajd vara. Reguli și termene ce trebuie respectate de fermieri

Oana Timar – Agrointeligența
17 august 2026 09:20

Aplicarea gunoiului de grajd, a dejecțiilor de la animale pe câmpurile agricole a stârnit o nouă discuție națională. Locuitorii din cartierele rezidențiale construite la marginea câmpurilor agricole sesizează autoritățile cu privire la mirosurile provocate de fertilizarea de vară a suprafețelor lucrate de fermieri. Regulile stipulate în codul de bune practici agricole vorbesc despre condițiile pe care trebuie să le respecte fermierii facă fertilizează terenurile vara, cu gunoi de grajd.

Reglementările privind condițiile de fertilizare sunt obligatorii de către fermierii care accesează subvenții agricole de la APIA – Agenție de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Aceste norme sunt stabilite prin Ordinul nr. 333/165/2021 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, precum și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. Acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 3 august 2021 și a aprobat la acel moment Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

Termene pentru aplicarea îngrășămintelor naturale

Conform ordinului comun al Ministerului Agriculturii și Ministerului Mediului, gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab.

În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important.

”Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite condiţii:

• în perioadele definite ca „perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute în Tabelul 6.5.1 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole;
• cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iemii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă;
• în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subţire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;
• când starea solului (sol crăpat profund) şi a resurselor de apă (lipsă de apă în sol) fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren”, se arată în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

Este interzisă aplicarea îngrășămintelor organice pe vreme caniculară

Conform aceluiași act normativ, în timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă:

• îngrăşămintele organice lichide şi semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol;
• să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului;
• în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor;
• să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate.

Lucrări obligatorii de încorporare a îngrășământului natural

Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare şi încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18 – 25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede.

~Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 – 6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%”, se arată în actul normativ.

Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. ”Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără aşternut sau aşternutul nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se lipeşte de organele de lucru ale maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării”, se mai precizează.