Dronele care cad la Marea Neagră pot crește costul transportului pentru cereale din portul Constanța
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Intensificarea bruscă a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre nu mai este doar o problemă a Ucrainei ci afectează tot mai mult și vecinii direcți, România și Republica Moldova. Porturile vizate de atacurile cu drone se află chiar lângă granițele celor două țări, astfel încât loviturile de amploare asupra regiunii dunărene ucrainene sunt însoțite de căderi de resturi și, ocazional, de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian vecin – cu implicații directe și asupra fluxurilor de cereale care tranzitează regiunea.
Conform oficialilor, radarele Ministerului Apărării din România au detectat peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian al țării în doar patru zile. Zeci dintre ele au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Majoritatea au fost distruse de apărarea antiaeriană ucraineană încă deasupra teritoriului Ucrainei, dar resturi ale dronelor doborâte au fost găsite ulterior de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre și pe malurile Dunării.
Intensitatea atacurilor obligă România să-și mențină forțele aeriene într-o stare de alertă ridicată: avioane de vânătoare NATO au fost trimise în misiune de șapte ori în aceeași perioadă de 96 de ore, ca măsură de precauție, iar nivelul de pregătire al misiunilor de poliție aeriană a fost ridicat de nouă ori. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a descris intensitatea recentă a atacurilor de lângă granița română drept fără precedent.
În acest context, problema pentru țările vecine nu se mai limitează la resturi căzute. Cu cât atacurile desfășurate chiar lângă graniță devin mai ample, cu atât crește riscul ca o dronă cu focos activ, sau resturile acesteia, să cadă într-o zonă locuită din România sau Republica Moldova. Până acum, astfel de incidente nu au provocat victime, dar la intensitatea actuală a atacurilor, riscul unui incident cu urmări mai grave decât incendii sau pagube materiale este în creștere.
Riscul unei prime de asigurare care s-ar putea scumpi și pentru Constanța
Dincolo de pericolul fizic imediat, escaladarea atacurilor din apropierea graniței românești ridică o problemă mai puțin vizibilă, dar cu efecte directe asupra portofelului fermierilor și exportatorilor: costul asigurărilor maritime. Companiile de asigurare și navlosire tind să reacționeze rapid la orice semnal de risc dintr-o zonă, iar o creștere susținută a incidentelor cu drone în proximitatea Constanței – chiar dacă portul românesc nu a fost, deocamdată, ținta directă a niciunui atac – ar putea fi suficientă pentru ca asigurătorii să reevalueze zona ca fiind cu risc sporit.
Practic, o „primă de risc de război” aplicată navelor care încarcă din Constanța ar scumpi automat costul transportului maritim pentru orice marfă expediată din port, indiferent dacă este vorba de cereale românești sau de tranzit ucrainean. Într-un asemenea scenariu, exportatorii români ar putea ajunge să ofere marfă la prețuri necompetitive tocmai pentru clienții tradiționali cei mai sensibili la cost – Iordania, Arabia Saudită sau Algeria – cumpărători care licitează de regulă cerealele la cel mai mic preț disponibil pe piață și care s-ar putea reorienta rapid spre alți furnizori.
Cu alte cuvinte, chiar și fără o lovitură directă asupra Constanței, doar proximitatea geografică a conflictului ar putea eroda avantajul logistic pe care portul românesc l-a câștigat în ultimii ani ca principală poartă alternativă pentru cerealele din regiune.
