Cum se împletesc două crize care lovesc simultan agricultura. Strâmtoarea Ormuz devine ”a doua Mare Neagră” pentru comerțul mondial
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Situația din Strâmtoarea Ormuz începe să semene tot mai mult cu evoluțiile din Marea Neagră, unde confruntarea militară afectează direct navigația comercială. Statele Unite și Iranul au desfășurat atacuri asupra unor nave, alimentând temerile privind perturbări prelungite ale aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu – un paralelism care începe să pună presiune, simultan, pe două dintre cele mai importante rute comerciale ale lumii.
Pe acest fond, prețurile petrolului au continuat să crească pe 7 septembrie: contractele futures Brent au avansat cu 79 de cenți (+0,82%), la 97,07 USD/baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 80 de cenți (+0,87%), la 92,28 USD/baril. Piața reacționează la riscul ca restricțiile asupra traficului de tancuri petroliere prin Strâmtoarea Ormuz să persiste.
Potrivit companiei de analiză Kpler, în ultimele 10 zile au trecut prin strâmtoare, în medie, doar circa 10 nave comerciale pe zi – cel mai scăzut nivel din luna mai încoace. Compania de informații maritime Marisks a semnalat că tancurile comerciale sunt acum folosite deliberat ca instrumente de presiune economică reciprocă, ceea ce slăbește semnificativ granița dintre confruntarea militară și navigația comercială.
Un proces similar are loc deja în Marea Neagră, unde navele comerciale s-au aflat, la rândul lor, sub amenințare directă din partea atacurilor militare. Armatorii sunt nevoiți să integreze riscurile de securitate în deciziile de escală portuară, iar unele nave adoptă măsuri de protecție suplimentare împotriva atacurilor. Pentru comerțul global, aceasta înseamnă costuri logistice mai mari și căutarea unor rute alternative – exact dinamica observată deja de câteva luni în jurul porturilor ucrainene și rusești.
Două rute critice, două tipuri de marfă, un singur efect cumulat asupra agriculturii
Cele două conflicte maritime afectează direct segmente diferite, dar strâns interconectate, ale comerțului mondial. Marea Neagră este critică în special pentru exporturile agricole (cereale, uleiuri vegetale și alte produse agricole), în timp ce Strâmtoarea Hormuz este o rută-cheie pentru exporturile energetice: țiței, produse petroliere, gaze și resurse conexe, inclusiv îngrășăminte.
Restricțiile simultane pe două rute comerciale majore pun presiune suplimentară pe piețele agricole: costurile de navlu, combustibil și logistică cresc, în timp ce perturbările în aprovizionarea cu energie și disponibilitatea îngrășămintelor majorează costurile de producție. Ca rezultat, problemele din Marea Neagră și din Strâmtoarea Ormuz nu doar că afectează separat piețele agricole, ci se pot amplifica reciproc.
Un fermier care se confruntă deja cu costuri de transport mai mari din cauza blocajelor din Marea Neagră ar putea vedea, în paralel, și facturile la energie și îngrășăminte crescând, pe fondul crizei paralele din Golful Persic.
În perspectivă, presiunea asupra fermierilor nu va dispărea curând
Analiștii ANZ se așteaptă ca restricțiile la exportul prin Strâmtoarea Hormuz să rămână în vigoare până la finalul lui 2026, cu o revenire graduală abia spre finalul trimestrului al patrulea. Ei nu anticipează o revenire la capacitatea de transport maritim dinaintea conflictului mai devreme de finalul primului trimestru sau începutul celui de-al doilea trimestru din 2027.
Astfel, la fel ca în cazul Mării Negre, riscurile militare din jurul unei rute comerciale maritime esențiale ar putea continua să afecteze piețele globale de mărfuri și agricole pentru o perioadă îndelungată – un motiv suplimentar pentru care fermierii, inclusiv cei din România, ar trebui să urmărească atent evoluția ambelor fronturi atunci când își planifică strategiile de vânzare și achiziție de inputuri pentru sezonul următor.
