Soiurile românești de piersici turtite: Dau producții bune, iar fructele sunt foarte cerute de hipermarketuri!
Gabriela Gimbășanu -
Cultura de piersici turtite este o idee de afacere pe care o pot face mai ales cei care vor să înființeze livezi cu specii și soiuri inedite, identificând nișele de piață ce contribuie la creșterea substanțială a veniturilor obținute. Astfel, nu puțin sunt cei care sunt preocupați de obținerea unor culturi deosebite care să atragă nu doar prin aspectul inedit, ci și prin gustul deosebit.
Pornind de la banala piersică, am ajuns să găsim zile acestea în supermarketuri și piețe din ce în ce mai multe fructe zemoase, dar care au fructul turtit nu sferic așa cum eram până acum obișnuiți să găsim piersicile. În alte țări, aceste fructe se numesc piersici Saturn sau piersica-gogoașă, după forma lor neobișnuită, dar care le face mai ușor de consumat, de depozitat și de ambalat.
Pentru cei care încă nu s-au apucat de pomicultură, dar și pentru cei care au o experiență vastă în acest domeniu, Agrointeligența vă prezintă soiurile de piersici cu fructul turtit care au fost obținute la Stațiunile de Cercetare Pomicolă din România. Create speciale pentru a face față condițiilor climatice de la noi din țară, varietățile autohtone de piersici turtite asigură atât producții bune cât și o vânzare rapidă pentru cei care investesc în aceste soiuri.
1. Soiul de piersic Filip atinge o producție medie de 22 tone/ha
A fost obținut la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicolă din Constanța, fiind primul soi de piersic cu fructul plat și pulpa albă omologat în România. Piersicul Filip este un pom foarte viguros care rodește pe ramuri mixte.
Soiul Filip rezistă foarte bine la temperaturile scăzute și prezintă o mare capacitate de regenerare. Piersicul Filip necesită aplicarea tratamentelor pentru protejarea împotriva atacului agenților patogeni. Este un soi autofertil, neavând nevoie de polenizatori.
Fructul piersicului Filip este mic, având o greutate medie de 55-65 grame, foarte aplatizat. Culoarea de fond a fructului este galben-verzuie, iar cea acoperitoare este roşu-închis, repartizată în plăci foarte atractive. Pulpa este albă fără infiltraţii de roşu, fină, aromată, conținând 12-14% substanță uscată. Sâmburele este foarte mic și aplatizat.
Ca și perioadă de coacere, soiul Filip este bun de recoltat în saptămâna a doua sau a treia a lunii iulie. Face fructe începând cu anul al II lea de la plantare, dar intră efectiv pe rod începând cu anul al III lea.
Producția diferă în funcție de sistemul de exploatare, piersicul Filip se pretează atât la explotarea în sistem intensiv cât și în sistem superintensiv. Astfel la o denistate de 635 pomi pe hectar producția este estimată la 18,7- 22 tone. În timp ce la o densitate de 833 pomi la hectar producția obținută se ridică la 25-29 tone.
Fructele se recomandă a fi consumate atât în stare proaspătă, fiind deosebit de dulci, cât și pentru procesare sub formă de compoturi din fructe întregi.
2. Soiul de piersic Florin- producție medie de 25 tone/ha
A fost obținut la Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicolă din Constanța de către inginerul Liliana Melania Dumitru, prin autopolenizarea genotipului A130P, urmată de o selecție riguroasă. A fost omologat în anul 2002.
Fructul este de dimensiune medie, având o greutate de 120-150 grame, cu pulpa de culoare galben-portocalie, fără infiltrații de roșu, corcantă, aromată cu gust dulce-acrișor, având un conținut de 10-12% substanță uscată. Sâmburele este plat, fiind de dimensiuni ceva mai însemnate față de sâmburele soiului Filip.
Este un soi autofertil, cu o înflorire abundentă și de lungă durată. Pomul este de vigoare mijlocie spre mare cu port erect, rezistând foarte bine la atacul bolilor și dăunătorilor specifici.
Este caracterizat de o rodire precoce, începând fructificarea încă din anul al II lea. Producția medie care se poate obține de pe un hectar ajunge la 25-27 tone.
Pentru a se dezvolta corespunzător și pentru a da roade bune, piersicul Florin are nevoie de soluri fertile, ușoare, calde și însorite.
Fructele pot fi consumate direct, sau pot fi prelucrate sub formă de compot din bucăți de fructe; gem şi nectar, având un randament bun atât pentru plantaţii mari, cât şi pentru grădini particulare.
3. Soiul de piersic Monica – producție de 31 kg/pom
A fost obținut la Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicolă din Constanța, prin autopolenizarea soiului Stark Saturn urmată de selecţia în descendenţă hibridă. A fost omologat în România în anul 2007.
Este un soi cu coacere târzie, fructele ating maturitatea de recoltare în perioada 6-14 august. Înflorirea începe în luna aprile. Având o înflorire abundentă, soiul Monica necesită rărirea fructelor pentru a obține performanțele dorite.
Este un piersic autofertil, fiind foarte productiv, de pe un singur pom se pot recolta peste 31 kilograme.
Specialiștii recomadă plantarea acestui soi la distanțe de 4,5X4 metri sau 4X3 metri.
Fructele soiului Monica sunt de culoare roșu-cărămiziu, de formă plată, pulpa este de de culoare albă, aromată, dulce, cu gust de smochină și miere, cu aciditate redusă.
Fructele au o greutatea de 75-100 grame şi sunt destinate atât pentru consum direct, cât şi pentru procesare, sub formă de compot, ca fructe întregi în sirop, gem şi nectar. Produsele rezultate în urma procesării acestor fructe sunt de o calitatea superioară.
4. Soiul de piersic Alex – are fructe mai mari
A fost obținut la Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicolă din Băneasa. Este un pom de vigoare medie, care face fructe plate ce ajung la maturitatea de cocere în perioada 5-10 august.
Fructul este plat, cu pulpa albă, cu textură fină, având un gust dulce, ușor acidulat și foarte aromat.
Productivitatea soiului este foarte bună, iar dimensiunea fructelor este considerabilă, ajungând la 120-150 grame fiecare.
Este foarte rezistent la temperaturile scăzute din timpul iernii, nefiind vulnerabil în fața bolilor și dăunătorilor. De asemenea, este puțin sensibil la crăparea fructelor, un aspect deloc de neglijat pentru cei care vor să-și înființeze plantații comerciale. Fructele sunt recomandate a fi consumate în stare proaspătă, sau prin procesare sub formă de fructe în sirop.
5. Soiul de piersic Herăstrău – fructele sunt ușor acidulate
Acest soi care face piersici turtite a fost obținut la Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicolă din Băneasa. Este un pom de o vigoare medie, având o înflorire bogată și o legare bună.
Este caracterizat de o productivitate ridicată, fiind foarte rezistent la ger, boli și dăunători. Ca soi, se pretează foarte bine la exploatarea cu destinație comercială, pentru că fructele obținute prezintă o rezistență foarte bună la manipulare și transport.
Fructele ajung la maturitatea de recoltare în perioada 10-15 august. Piersicile din soiul Herăstrău sunt turtite, de dimensiuni mari, ajungând la o greutatea de 125-175 grame fiecare.
Pulpa este gălbenă, având o textură mijlocie, iar gustul este dulce, ușor acidulat.
Pentru a încuraja și susține producătorii români, Agrointeligența vă invită să căutați în marile magazine acele piersici turtite produse în România și care sunt mai proaspete decât cele de import!
