Biocombustibilii, motorul ascuns al crizei de porumb: cererea ar putea crește cu 70% până în 2030
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Piața mondială a porumbului nu se confruntă doar cu o problemă de producție, ci și cu o schimbare structurală a cererii. Potrivit unui studiu realizat de Chatham House și Forest Stewardship Council, producția globală de biocombustibili ar putea crește cu aproape 70% până în 2030, comparativ cu 2025, o expansiune care va amplifica semnificativ cererea de porumb, trestie de zahăr, uleiuri vegetale și alte materii prime agricole, exact în momentul în care USDA estimează cel mai mare deficit între producția și consumul mondial de porumb din ultimii 33 de ani.
Expansiunea este determinată de noi mandate de amestec pentru biocombustibili, introduse sau propuse deja în SUA, Brazilia, China, India, Indonezia și UE, la care se adaugă prețurile mai ridicate ale combustibililor fosili, care îmbunătățesc competitivitatea etanolului și biodieselului. Dacă toate mandatele propuse ar fi implementate integral, suprafața de teren necesară pentru producerea materiilor prime pentru biocombustibili s-ar putea mai mult decât dubla până în 2030 față de 2023 – fiind nevoie de circa 36 milioane hectare de teren suplimentar.
Cererea este așteptată să crească în special pentru materiile prime tradiționale de biocombustibili, precum porumbul, trestia de zahăr și alte culturi alimentare și furajere, ceea ce ar putea intensifica concurența dintre utilizarea energetică și cea alimentară a mărfurilor agricole și ar putea susține prețurile pe aceste piețe.
Pe fondul crizei energetice, prețurile țițeiului au crescut cu aproape 40% de la finalul lunii februarie, iar prețurile porumbului au avansat cu circa 20% – o expansiune suplimentară a programelor de biocombustibili ar putea menține ridicată cererea de materii prime agricole în anii următori.
USDA și IGC reduc producția mondială, exact în momentul unei cereri tot mai mari
Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC) a redus în septembrie estimarea producției mondiale de porumb pentru 2026/27 cu 4 milioane tone, la 1,301 miliarde tone, pe fondul perspectivelor mai slabe pentru Statele Unite, Uniunea Europeană și India. Pentru SUA, IGC estimează o recoltă de 401,3 milioane tone, față de 406,7 milioane de tone în prognoza anterioară și 432,2 milioane tone în 2025/26, iar pentru UE, estimarea a fost redusă de la 48,5 la 46,4 milioane tone.
USDA este și mai prudent: în raportul WASDE din septembrie, departamentul american estimează o recoltă mondială de 1,29 miliarde tone pentru 2026/27, cu 8 milioane tone sub prognoza din august, iar stocurile finale sunt estimate la 272,1 milioane tone, în scădere de la 274,66 milioane tone anterior. Pentru Ucraina, USDA estimează o producție de 31,8 milioane tone și 22 milioane tone exporturi, iar pentru UE, o producție de 50,6 milioane tone și importuri de 23,5 milioane tone.
Brazilia: recoltă record, dar tot mai mult porumb rămâne acasă, pentru etanol
Aici se conturează, poate, cea mai importantă schimbare structurală pentru piața globală. Pentru sezonul 2026/27, CONAB estimează că suprafața braziliană cultivată cu porumb va ajunge la 23,7 milioane de hectare (+4,9%), iar producția totală ar putea urca la 148 milioane tone (+2,8%), în ciuda unei productivități medii ușor mai mici, de 6,24 t/ha.
Problema pentru cumpărătorii internaționali este că această recoltă record nu se va traduce automat în mai multă marfă disponibilă la export – consumul intern brazilian este estimat la 104,8 milioane tone, în creștere cu 6,7%, susținut în principal de extinderea producției de etanol din porumb. Cu alte cuvinte, industria braziliană a etanolului de porumb, un sector relativ tânăr, dar în expansiune rapidă în ultimii ani, alături de tradiționalul etanol din trestie de zahăr, absoarbe o parte tot mai mare exact din recoltele care, în trecut, ar fi ajuns pe piața de export.
Practic, Brazilia produce mai mult porumb ca niciodată, dar o pondere tot mai mare rămâne blocată acasă, alimentând rafinăriile de etanol, în loc să ajungă la portul de export, o tendință care, combinată cu mandatele globale tot mai stricte de biocombustibili, ar putea limita structural oferta exportabilă brazilianã în anii următori, chiar și în sezoanele cu recolte foarte bune.
2027: porumbul, prins între concurența pentru teren și riscul meteo
Pentru 2027, competiția pentru teren ar putea deveni și mai dură. Dacă prețurile mai bune ale grâului îi determină pe fermierii americani să extindă suprafața cu grâu, menținerea unei suprafețe foarte mari cu porumb ar deveni mai dificilă. Piața nu se află, deocamdată, într-o situație comparabilă cu deficitul sever din 2012 deoarece SUA păstrează o rezervă relativ confortabilă, Brazilia poate produce în continuare recolte foarte mari, iar grâul se recoltează în perioade diferite în emisfera nordică și cea sudică. Totuși, stocurile mondiale sunt mai mici decât acum un an, iar balanța pentru 2026/27 lasă mult mai puțin spațiu pentru pierderi suplimentare de producție.
Pentru piața porumbului, aceasta este principala schimbare de urmărit în lunile următoare: nu lipsa unei recolte mari la nivel mondial, ci faptul că oferta exportabilă devine tot mai dependentă de câteva regiuni-cheie, de condițiile meteo pentru recolta din America de Sud și, tot mai clar, de ritmul în care industria biocombustibililor va continua să absoarbă din materia primă care altfel ar fi ajuns pe piețele internaționale.
