Prețul porumbului românesc scade la poarta fermei din cauza aglomerației din portul Constanța
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Grâul de panificație DAP Constanța scade cu 5 euro, pe fondul unor noi semnale diplomatice privind un posibil armistițiu limitat în Marea Neagră, dar realitatea rămâne neschimbată: Rusia și Ucraina sunt tot mai izolate comercial. Un semnal important pentru fermierii cu porumb: aglomerația de la Constanța crește iar prețul producătorului la poarta fermei a scăzut cu 7%. Infrastructura de export devine, tot mai clar, principalul obstacol, nu lipsa cererii.
În acest articol:
Grâul MATIF a coborât sub pragul de 240 euro/tonă la contractul din decembrie, presat de declarația secretarului de stat american, care a menționat, după o întâlnire cu ministrul rus de externe, că atât Ucraina, cât și Rusia și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat, vizând țintele legate de cereale și energie. Mișcarea urmează corecției de la Chicago, unde grâul a scăzut pentru a treia sesiune consecutivă.
Porumbul de la Paris a avut o sesiune volatilă, dar reușește să-și păstreze nivelul de peste 275 euro/tonă la contractul din noiembrie. Pe piața americană, contractele au evoluat mixt, investitorii așteptând rezultatul summit-ului dintre SUA și China pentru un eventual progres în comerțul agricol. Pe de altă parte, Ucraina a cerut UE majorarea cotei de export pentru bioetanol cu 60.000 tone în acest an, după dublarea capacității de producție internă – un semnal suplimentar al presiunii pe care industria biocombustibililor o pune deja asupra echilibrului global al porumbului.
Rapița Euronext rezistă peste pragul de 550 euro/tonă la contractul din noiembrie, în stabilizare față de ziua precedentă, confirmând unul dintre cele mai solide parcursuri din complexul european. În ultima lună, cotația a urcat cu 3,80%, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut este cu 17,16% mai mare, o performanță susținută de oferta europeană tot mai strânsă și de cererea constantă din industria biocombustibililor.
Piața fizică din Portul Constanța este prinsă între speranțe diplomatice și blocaje efective
Piața fizică de la Constanța a înregistrat azi o corecție notabilă la grâul de panificație, care a cedat 5 euro, cea mai amplă mișcare zilnică din ultima săptămână, care vine după avansul susținut din zilele precedente. Grâul furajer a mers în direcție opusă, câștigând 2 euro, ceea ce a redus diferența dintre cele două categorii de grâu la doar 18 euro. Porumbul și orzul furajer au rămas neschimbate, iar pe segmentul oleaginoaselor, floarea-soarelui a cedat 1 euro timp ce rapița a avansat cu un euro.
Corecția de la grâul de panificație vine într-un context internațional în care bursele corectează, pe fondul unor noi semnale diplomatice pentru conflictul de la Marea Neagră. Pentru piața românească, acest cadru sugerează că orice semnal concret de reluare a negocierilor va continua să genereze corecții rapide ale prețurilor locale, chiar dacă fundamentele – o Rusie tot mai izolată comercial și o Ucraină cu exporturi puternic limitate – rămân, pentru moment, neschimbate.
La cursul de 1 euro = 5,28 lei, cotațiile DAP Constanța sunt:
• Grâu panificație: 232 euro/tonă (1.223 lei/tonă);
• Grâu furajer: 214 euro/tonă (1.129 lei/tonă);
• Porumb: 230 euro/tonă (1.213 lei/tonă);
• Orz furajer: 219 euro/tonă (1.155 lei/tonă);
• Floarea-soarelui: 500 euro/tonă (2.638 lei/tonă);
• Rapiță: 531 euro/tonă (2.803 lei/tonă).
Porumbul românesc la poarta fermei scade la 199-210 euro/tonă
Aglomerația de pe rutele către Portul Constanța începe să afecteze tot mai vizibil fluxurile de cereale. În perioada 13-19 septembrie, timpul median de așteptare în port a ajuns la 1,54 zile, cu aproape 50% peste nivelul de cu o săptămână înainte.
Presiunea se resimte și pe calea ferată: cerealele ucrainene ajung în România în medie doar 64 de vagoane cu cereale pe zi. În paralel, prețul producătorului pentru porumbul românesc s-a redus cu 7% în ultimele două săptămâni, ajungând la aproximativ 199-210 euro/tonă. Situația arată că oferta există, dar accesul la infrastructura de export devine o problemă tot mai importantă pentru piața regională.
Porumbul sârbesc se scumpește cu aproape 9% în două săptămâni
Prețul porumbului din Serbia rămâne la un nivel încă atractiv comparativ cu piețele vecine, dar creșterea pe piața locală este extrem de rapidă, cotația a urcat cu aproape 9% în doar două săptămâni. Contractele pentru porumbul din recolta 2026 s-au încheiat în intervalul 178-180 euro/tonă, în timp ce porumbul din recolta veche s-a tranzacționat la 174 euro/tonă. Creșterea de 3,49% consemnată doar în ultima săptămână reflectă o cerere tot mai puternică într-un context de ofertă limitată pe piața internă, țara confruntându-se cu o secetă care a redus recolta potențială cu 30-40%.
Problema comercianților sârbi nu este însă cererea, ci logistica: nivelul scăzut al Dunării face ruta fluvială riscantă și scumpă pentru export, inclusiv pentru livrările către Constanța. Situația ar putea începe să se schimbe după ploile de toamnă, când comercianții sârbi ar putea relua expedierile atât în amonte, cât și în aval, spre portul românesc, un factor de urmărit pentru piața regională, având în vedere că o revenire a exporturilor sârbești de porumb pe Dunăre s-ar adăuga la concurența deja existentă pentru capacitatea de transport fluvial dintre Serbia, România și Ucraina.
Rusia însămânțează grâul de toamnă în cel mai lent ritm din ultimii 13 ani
Campania de însămânțare a culturilor de toamnă din Rusia avansează în cel mai lent ritm din ultimii 13 ani. Până pe 18 septembrie, grâul de toamnă și celelalte cereale fuseseră însămânțate pe 6,1 milioane hectare, față de 7,1 milioane hectare în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit SovEcon, ritmul este cu 14% sub cel din 2025 și cu 25% sub media ultimilor cinci ani.
Fermierii sunt afectați de scăderea prețurilor interne la grâu, care au pierdut aproximativ 40% din iunie și se situează acum cu 20-30% sub pragul de rentabilitate, dar și de lipsa umidității în unele regiuni. Situația poate determina reducerea suprafețelor cultivate și a cheltuielilor cu îngrășămintele, ceea ce crește riscul unei recolte mai slabe în regiunea Mării Negre în 2027.
