Micii fermieri își vând vacile. Daniel Frei, BOVICOOP: ”O să reziste doar cei cu efective medii și mari”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Piața laptelui se află sub presiune după un an greu marcat de secetă, creșteri la prețurile pentru furaje dar și majorări pentru motorină și cursul euro. Daniel Frei, președintele Cooperativei Samus Lact din Satu Mare și al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Taurin – BOVICOOP, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că mai ales fermele mici încep să renunțe total la animale, principala problemă fiind legată de faptul că nu reușesc să asigure furajele pentru perioada de iarnă.
Fermierii vor vinde în mare parte animalele după ce a expirat perioada de retenție pentru subvenții dar și intervalul pentru ajutorul de 68 euro/cap care ar urma să fie achitat crescătorilor de vaci. Mai ales fermele mici care nu și-au putut produce furajele pentru iarnă, vor dispărea în perioada următoare, vânzarea laptelui nemaifiind profitabilă din cauza prețului mic plătit pe litru.
Citiți și: Subvenția APIA de 68 euro/vacă – anunț de ultim moment pentru crescătorii de bovine
Fermele mici de vaci încep să vândă efectivele
Daniel Frei a explicat că fermierii se confruntă cu probleme serioase și în sectorul zootehnic odată cu scăderea prețului laptelui care se află în picaj încă de anul trecut. Situația cea mai gravă se vede la fermele mici, cele care nu acoperă cu banii încasați pe lapte, prețul furajelor și a motorinei tot mai scumpă.
”Și la noi s-au anunțat mai mulți fermieri că vor renunța la activitate. Dar declinul a demarat de anul trecut, de când prețul laptelui a început să scadă din iarnă, iar când am intrat în primăvară am avut colegi care au renunțat în februarie, în aprilie. Am avut un coleg care a renunțat la efectivul de 70 de capete, spre exemplu. Bineînțeles că și acum, marea problemă e furajul. Mulți nu au reușit să-și facă furajul grosier pentru fermele de vaci și bineînțeles că ei sunt primii care se gândesc la varianta de a închide. Avem colegi care nu au reușit să facă siloz. La noi în zonă a rămas porumbul foarte mic. Unii dintre crescători au preferat să cosească și să baloteze ceea ce a rămas, boabe nu s-au făcut, au fost producțiile undeva între câteva sute de kilograme, până la maxim 4.000 kilograme pe hectar în cel mai bun caz. Avem coleg care lucrează peste 3.000 de hectare și a făcut 1.700 de kilograme pe hectarul de porumb. Deci e clar că seceta a avut efecte majore la noi în zonă. La celelalte cereale, la fel, producțiile au fost mici, deci oamenii renunță pentru că nu este o afacere rentabilă, este foarte riscantă”, a explicat Daniel Frei, președintele Cooperativei Samus Lact din Satu Mare pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Președintele BOVICOOP a completat că fermele mari au capacitatea de a-și extinde activitatea și cel mai probabil sunt singurele care vor putea să rămână ”în picioare”.
”Avem exemple și în România de ferme de 800 de vaci care au mărit și cu 20% capacitatea, asta înseamnă undeva la 200 de vaci în plus, ceea ce compensează cu trei, patru, chiar cinci ferme mici. Este motivul pentru care nu cred că ne vom confrunta chiar cu o penuerie de lapte,dar noi românii trebuie să fim foarte atenți ca această creștere se întâmplă la noi în România și nu în alte părți, ca să aducem lapte. Trebuie să fie foarte atenți, inclusiv guvernanții noștri, ca să fie până la urmă, un mediu echilibrat și, pe viitor, când o să apară crize, gen COVID, gen războiul din Ucraina, pe partea aceasta, să nu avem probleme”, a explicat președintele Cooperativei Samus Lact din Satu Mare.
Prețul laptelui a mai crescut ușor, dar nu acoperă costurile de producție
Deși prețul laptelui a înregistrat o ușoară creștere, aceasta nu este suficientă pentru a compensa cheltuielile fermierilor, potrivit lui Daniel Frei.
”Prețul laptelui a urcat un pic, undeva cu 10%, dar eu zic că nu este suficient să ne acopere costurile de producție. Noi, la cooperativă o să plătim undeva în jur de 2,10 lei, în următoarea perioadă. Anul viitor este clar la cum merg lucrurile, că o să reziste pe piață doar cei care au un efectiv mijlociu către mare. Adică undeva de la 100 de capete în sus la muls”, a mai punctat Daniel Frei.
O veste bună pentru fermieri este că din cauza crizei la îngrășăminte, gunoiul de grajd a început să fie din nou căutat de fermele vegetale.
”Se caută gunoiul de grajd și poate aduce un venit în plus pentru fermă. La noi, în zona spre exemplu sunt legumicultorii, cei care cultivă căpșun, dar și câteva ferme de cultură mare. Eu zic că în continuare o să fie o tendință de creștere a interesului pentru gunoiul de grajd având în vedere că partea asta de îngrășăminte chimice este tot mai scumpă. Acum prețul este undeva la 120 de lei, pe tonă pentru gunoiul de grajd”, a mai menționat Daniel Frei.
