România își consolidează poziția de lider în UE la floarea-soarelui. Recolta crește cu 37%, dar prețurile sunt sub presiune
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Potrivit unui raport al Serviciului Agricol Extern (FAS) al USDA, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cele mai mari creșteri ale producției de floarea-soarelui în sezonul 2026/27. Recolta României ar urma să crească cu 37% față de sezonul precedent, la fel ca în Bulgaria. La nivel comunitar, producția este estimată la 9,85 milioane tone, cu peste 12% mai mult decât în sezonul 2025/26, când a fost de 8,77 milioane tone.
România are cea mai mare suprafață cultivată cu floarea-soarelui din UE, înaintea Bulgariei, Spaniei, Ungariei și Franței. Extinderea culturii este legată de rentabilitatea sa, de necesarul mai redus de îngrășăminte și de toleranța mai bună la secetă și căldură comparativ cu porumbul. În ultimii doi ani, recoltele slabe de porumb au determinat fermierii din România să redirecționeze o parte din suprafețe către floarea-soarelui.
Condițiile meteorologice au favorizat producția, spre deosebire de numeroase regiuni din Europa de Vest și Centrală, afectate de deficitul de precipitații și valurile de căldură din timpul verii. USDA FAS estimează că randamentul mediu al florii-soarelui din România va crește cu 28%. Suprafața recoltată în UE a fost revizuită ascendent cu 4% față de aprilie, la 5,09 milioane hectare, pe fondul profitabilității atractive, al costurilor mai mici cu semințele și fertilizarea și al rezistenței mai bune la secetă și căldură comparativ cu porumbul.
Turcia susține exporturile românești
Cererea Turciei rămâne un factor important pentru piața românească. Ankara a redus taxa de import pentru semințele de floarea-soarelui de la 20% la 12% începând cu 1 octombrie, mai devreme decât în anii obișnuiți, și păstrează contingentul tarifar de 1,25 milioane tone pentru sezonul 2026/27. Măsurile ar putea stimula achizițiile din România, în condițiile în care aprovizionarea cu semințe și produse procesate din Rusia și Ucraina a devenit mai dificilă.
În sezonul precedent, România și Bulgaria s-au numărat printre principalii exportatori europeni de semințe de floarea-soarelui, iar Turcia a reprezentat aproximativ 83% din exporturile UE raportate până la momentul analizat. Pentru sezonul actual, USDA FAS estimează exporturile comunitare la 800.000 de tone.
De asemenea, procesarea UE ar urma să ajungă la 8,75 milioane tone, cu 9% mai mult decât în 2025/26, pe baza marjelor și a prețurilor mai bune la uleiuri vegetale. România, Bulgaria și Ungaria rămân primii trei procesatori. Importurile ar scădea de la 1,4 milioane tone în 2025/26 (cu Argentina, la circa 850.000 tone, și Moldova, peste 300.000 tone, principalele surse) la 900.000 tone în 2026/27.
Ce înseamnă pentru piața locală
La Constanța, floarea-soarelui se cotează astăzi la 474 euro/tonă, cu 4 euro mai puțin decât ieri, într-o piață susținută de cererea turcă, de procesarea europeană puternică și de stocurile finale ale UE, estimate de FAS la 475.000 tone. Recolta bună din România și Bulgaria, la care se adaugă recolte ample în Rusia și în Ucraina, poate tempera însă avansul. Potrivit USDA, producția mondială de floarea-soarelui ar putea ajunge în 2026/27 la 63,62 milioane tone, cu circa 15% mai mult decât în sezonul precedent. Rusia ar urma să obțină o recoltă record de 21 milioane tone, față de 17,5 milioane tone anul trecut, iar Ucraina 13 milioane tone, cu circa 10% peste nivelul anterior.
Prețurile mai mici ale florii-soarelui ucrainene limitează la rândul lor creșterile de la Constanța, pentru că oferta ieftină din regiune concurează direct cu marfa locală pe aceleași piețe de export. Totuși, cererea Turciei, care are acum o taxă redusă de import, poate lăsa loc pentru marfa românească. În zilele următoare, evoluția va depinde de ritmul exporturilor către Turcia, de costurile logistice din Marea Neagră și de modul în care procesatorii europeni își vor completa necesarul din import dacă exporturile depășesc așteptările.
