Vine o criză a îngrășămintelor? Valentin Popa, fermier: ”Ni s-a comunicat că se acceptă doar plata cu banii jos”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Fermierii se tem că nu vor mai avea de unde să cumpere îngrășăminte și au fost informați de furnizorii de inputuri că livrările se vor face numai pentru exploatațiile agricole care plătesc cash. Valentin Popa, agricultor din comuna Sohatu, județul Călărași, și vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, a semnalat prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO că în plină campanie de toamnă, fermierii români se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra costurilor de producție, iar subvențiilor în avans au ajuns doar la cei care au sub zece hectare chiar dacă APIA a anunțat plăți record în primele zile ale campaniei.
Valentin Popa, care este Coordonatorul Departamentului Ferma de Familie din cadrul AFF, a declarat joia aceasta, pe 22 octombrie, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că în acest an fermierii traversează una dintre cele mai dificile campanii de toamnă, presiunea venind atât de la firmele de inputuri preferă fermele care plătesc cash dar și a prețului mare la motorină și al dificultăților de valorificare a cerealelor. Pentru a putea înființa culturile de toamnă, Popa a folosit banii obținuți din vânzarea recoltelor anterioare și a renunțat la însămânțarea rapiței.
Citiți și: Ținta pentru plata avansului APIA după revenirea la MADR a lui Florin Barbu!
Valentin Popa a redus suprafața cultivată pentru a-i face loc fiului său în agricultură
Valentin Popa are declarate la APIA în acest an aproximativ 230 de hectar,e dar a redus suprafața lucrată pentru a-i pune teren la dispoziție fiului său, care studiază agronomia și dorește să acceseze un proiect în domeniul agricol.
”Eu am la APIA undeva 230 de hectare pentru care am depus cerere pentru subvenție. Dar am mai redus suprafața pentru că am cedat fiului meu o parte din teren, ca să se instaleze și el în agricultură, să facă un proiect. Este la facultatea de agronomie și fiind la început de drum a avut nevoie de ajutor”, a spus Valentin Popa. Acesta a completat că pentru campania din acest an a semănat aproximativ 60 de hectare de orz și 50 de hectare de grâu, la care se mai adaugă circa 10–11 hectare de grâu care urmează să fie însămânțate.
Rapița a fost exclusă din planul de culturi din cauza lipsei precipitațiilor iar decizia lui Valentin Popa a fost să nu riște niciun leu, având în vedere anul dificil pe care îl traversează agricultura.
„Nu prea erau precipitații și n-am vrut să mă risc la rapiță. Am zis că, dacă nu răsare uniform, pierzi și banii pe sămânță. Mai bine îmi împart suprafața și am decis să semăn doar orz și grâu”, a explicat Valentin Popa.
Citiți și: Se dublează despăgubirile de secetă? Calcule de ultimă oră la MADR pentru banii fermierilor!
Avansul ”record” al APIA, achitat doar fermierilor mici?
Valentin Popa a semnalat că în ciuda informării făcute de APIA în legătură cu plăți record în avans, pentru fermierii mari nu au fost încă autorizări la plată.
”Trebuie să se grăbească cineva să ne dea banii pe avans? Mai este timp până la 30 iunie. Eu personal nu am primit avansul, și am discutat cu mai mulți fermieri, nu le-au intrat banii, doar celor până în 10 hectare cred că le-au intrat avansul. La fermierii care depășesc 10 hectare în sus, am înțeles că urmează să fie autorizați la plată în perioada următoare. Noi ne descurcăm cum putem”, a explicat Valentin Popa.
Fermierul a atras atenția că nu toți agricultorii au avut ”rezerve de bani” astfel că plata subvențiilor cât mai repede este esențială. ”Am discutat recent cu un fermier producător agricol care nu mai avea bani pentru motorină și aștepta plata avansului APIA pentru a putea continua însămânțările. Din discuțiile cu alți colegi am înțeles că cei cu suprafețe de până la 10 hectare primiseră deja avansul, în timp ce agricultorii cu exploatații mai mari încă așteptau autorizarea la plată, ca și cazul meu. Deci niciun fermier cu suprafața mare nu mi-a confirmat că ar fi primit”, a mai punctat Valentin Popa.
Credite cu dobânzi mari și costuri tot mai greu de suportat
O altă problemă majoră semnalată de agricultor este accesul dificil la finanțare, iar în lipsa ofertelor de finanțare din partea băncilor, fermierii sunt nevoiți să apeleze la IFN-uri.
”Fermierii români sunt dezavantajați în comparație cu producătorii din alte state europene, care beneficiază de costuri mai mici ale creditării. Noi nu avem un credit pe care să-l putem lua ca fermieri, o finanțate cu o dobândă mică. Fermierii din străinătate vin și iau suprafețe mari de teren în România, iar noi nu putem să ne descurcăm nici măcar să semănăm și să cultivăm ceea ce deținem. Dobânzile la creditele bancare pot ajunge, în anumite situații, la 15–17%, în timp ce finanțarea prin instituții financiare nebancare poate presupune costuri de 25–28%. În aceste condiții, accesarea unui credit pentru achiziția de motorină, semințe sau îngrășăminte poate deveni o povară greu de recuperat din veniturile obținute la recoltare”, a mai arătat fermierul.
Urmează o criză a îngrășămintelor?
Fermierul a mai atras atenția și asupra dificultăților de aprovizionare cu îngrășăminte și a semnalat că urma unei discuții cu un reprezentant al unui furnizor de inputuri, acesta a aflat că distribuitorii ar fi devenit mai prudenți și ar prefera plata în numerar, pe fondul incertitudinilor privind aprovizionarea.
Problemele ar viza mai multe categorii de produse, de la îngrășămintele complexe până la cele pe bază de azot.
„Fermierii au nevoie de complexe în perioada aceasta. Mulți poate nici nu mai aplică îngrășăminte din cauza scumpirii, pentru că sunt foarte scumpe îngrășămintele. Este o problemă acum cu navele maritime care nu mai transportă îngrășământ și chiar nici cereale din cauza că asigurătorii nu mai asigură marfa și navele din cauza conflictului din Ucraina. Ieri am vorbit cu cineva de la un credit furnizor și a spus că este criză de îngrășăminte la noi în România iar cei ce au stocuri, majoritatea dau cu plata cash. Și atunci rentabilitatea agriculturii se pune sub semnul întrebării în condițiile în care motorina costă aproximativ 11 lei litrul, iar îngrășămintele complexe ajung la circa 4.000 de lei tona. În același timp, prețurile de valorificare a cerealelor rămân la niveluri reduse: aproximativ 0,90 lei kilogramul pentru porumb, sub un leu pentru grâu. Care mai e câștigul unui fermier? Foarte mulți spun: «domnule, dar fermierii ăștia sunt foarte bogați». Înainte să spui că sunt foarte bogați, trebuie să te pui în pielea acelui fermier și să vezi dacă plouă, dacă sunt precipitații și dacă poate să-și vândă producția”, a mai spus agricultorul.
