Un fermier din Sighișoara luptă ca rasa de găini Gât Golaș de Transilvania să nu dispară
Bianca Brânză – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
La periferia Sighișoarei, în sătucul Angofa, fermierul Mircea Țânț lucrează cu dedicație pentru menținerea diversității biologice și a valorilor genetice ale României, prin conservarea unicei rase de găini autohtone recunoscute și omologate la nivel internațional, Gât Golaș de Transilvania.
„Sunt fermier în zona Angofa și totodată pasionat și crescător de găini de rasă, și mai anume Gât Golaș de Transilvania. Sunt și președintele Asociației Crescătorilor de Gât Golaș din România și totodată președintele Asociației Crescătorilor de Păsări și Animale Mici de Rasă din Sighișoara, care a fost fondată în 1896, fiind cea mai veche asociație de profil din sud-estul Europei. Este o rasă rustică, cunoscută din 1875 ca găina cu gâtul gol, ulterior denumită Gât Golaș de Transilvania, fiind singura rasă românească recunoscută sau omologată internațional. Suntem organizați în Asociația Crescătorilor Gât Golaș din România. Suntem undeva la 48 de membri, fiecare au efective de la 10 până la 100”, a declarat presei Mircea Țânț, potrivit Agerpres.
Citiți și: La nivelul Uniunii Europene, suprafețele cultivate cu rapiță se reduc cu 5%
Fermă cu 150 de păsări Gât Golaș de Transilvania
Fermierul mureșan se ocupă de aproximativ 150 de păsări din rasa Gât Golaș de Transilvania, păsări de o valoare inestimabilă, care astăzi se încăpățânează să supraviețuiască în fața presiunilor economice moderne.
„Se presupune că genetica ei ar fi migrat inițial din estul Turciei, din vechea Persie, adusă pe meleagurile noastre de populațiile nomade. Însă actul de naștere oficial al rasei în marea arenă mondială poartă amprenta Transilvaniei istorice. Cunoscută încă din 1875 sub numele simplu de „găina cu gâtul gol”, rasa a cunoscut o adevărată explozie internațională datorită intuiției a două femei din jurul Sighișoarei. O săsoaică din Dumbrăveni și o nemțoaică din Albești au fost cele care, în anul 1875, au dus aceste păsări ciudate, dar fascinante, la marea Expoziție de la Viena. Impactul a fost uriaș. Păsările din Transilvania au cucerit rapid publicul din marile capitale ale Europei, fiind prezentate cu succes la Paris în 1880 și, ulterior, la Londra în anul 1900, sub steagul Imperiului Austro-Ungar. Deși a fost prezentată de o săsoaică și o nemțoaică în acea perioadă, ea a rămas găina noastră, a românilor de suflet”, a spus Mircea Țânț.
Gât Golaș de Transilvania, o rasă de găini apreciată pentru eficiența în gospodărie
Dincolo de trăsăturile sale neobișnuite, caracterizate prin gâtul total dezgolit de pene și nuanța sa roșie a pielii expuse, găina Gât Golaș de Transilvania reprezintă o pasăre foarte practică și eficientă pentru fermele din zonele rurale.
„La această rasă, penele nu cresc uniform pe tot corpul, ci sunt distribuite strict în pterile, benzi sau zone epidermice specifice pe care se dezvoltă penajul contur. Între aceste benzi se întind apteriile, zone de piele complet golașă, lipsite de pene. Această particularitate anatomică se traduce printr-un mare avantaj gospodăresc: pasărea se curăță de pene extrem de repede și ușor după sacrificare. La acest aspect se adaugă o precocitate uimitoare, puicuțele începând să ouă încă de la vârsta de patru luni, dar și o calitate excepțională a cărnii, recunoscută ca fiind deosebit de fragedă și gustoasă”, a explicat fermierul.
Gât Golaș de Transilvania, ”păsări foarte rebele și bătăușe”
Farmecul rasei Gât Golaș de Transilvania vine la pachet și cu un temperament pe măsură, fiind considerate a fi bătăușe.
„Sunt păsări foarte rebele și bătăușe. Mai ales cocoșii, care se maturizează rapid, încep luptele între ei încă de la patru sau cinci luni. Dacă ai și alte rase printre ele, Gâtul Golaș tinde să domine și sare imediat la bătaie”, a afirmat Mircea Țânț.
În adăposturile fermei situate în Angofa, Mircea Țânț păstrează un grup valoros de 146 de păsări, organizate în trei variații de nuanțe distincte: negrul – cea mai comună și puternică, albă și varietatea barată, aceasta din urmă având aceeași cromatică uimitoare care a impresionat la Viena în secolul al XIX-lea, menționează sursa citată.
Fermier cu titlu de arbitru european
Interesul său pentru standardele rasei și perfecțiunea formelor l-a propulsat pe sighișorean în rândurile de elită ale arbitrajului internațional.
Recent, Mircea Țânț a câștigat titlul de arbitru european, ajungând pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei în domeniul jurizării concursurilor de frumusețe avicolă. Potrivit spuselor sale, România se bucură în prezent de cinci arbitri de nivel european la nivelul federației naționale, alături de oficiali naționali și de club, care se află la începutul carierei lor.
În cadrul expozițiilor importante, cum ar fi cea de la Trencin din 20 septembrie 2026, unde sighișoreanul a fost membru al juriului, fiecare pasăre este analizată conform unei fișe riguroase, structurate în trei criterii principale.
„Primul urmărește calitățile și conformitatea cu standardul rasei: poziția corpului, structura picioarelor, aripilor, forma capului, a crestei și a ciocului. Al doilea criteriu identifică elementele ce pot fi îmbunătățite în procesul de selecție viitor, cum ar fi o coadă mai bine aranjată sau un piept mai dezvoltat pe măsură ce pasărea se maturizează. Ultimul criteriu vizează defectele, penalizând conformațiile atipice sau defectele mecanice, precum un deget rupt sau o pană sucită în coadă”, a precizat fermierul.
