Un fermier din Ialomița transformă lucerna bio în granule și făină pentru furajarea animalelor. Afacerea, mai profitabilă decât vânzarea la balot!
Roxana Dobre -
Cultura de lucernă s-a transformat într-o veritabilă afacere în ferma lui Constantin Pencu (49 de ani) din Colelia, județul Ialomița. Agricultorul și-a transformat exploatația într-una ecologică și a început procesarea lucernei bio în granule și făină.
Pencu Constantin s-a format continuu pentru a face performanță în agricultură. De la liceul de agronomie până la facultatea veterinară, omul a acumulat cunoștinte pentru a face agricultură de calitate. Încearcă să convingă și alți fermieri să producă eco iar la târgurile de profil își promovează produsele în mod asiduu. Afacerea care îi aduce profit astăzi l-a găsit mai degrabă pe el decât să o gândească el.
Prima comandă l-a luat prin surprindere
“Într-o zi am hotărât să cumpăr o mașină de brichetat paie și resturi vegetale. După aceea am investit într-o mașină de peletizat ca să putem face peleți din resturile vegetale, ceea ce s-a dovedit o bună investiție pentru că toată încălzirea de acasă o fac cu peleți din resturi vegetale. Și m-am trezit într-o zi cu un telefon de la o fabrică de furaje din Prahova și oamenii m-au întrebat dacă nu pot face și făină sau granule din lucernă. Prima variantă cu granulele am făcut-o cu mașina de peleți, dar procesul a fost foarte greoi. Aveam comandă de o tonă și eu făcusem câteva kilograme. Așa că am făcut câteva modificări la mașină și așa am ajuns la performanțele de astăzi. Cum aveam un uruitor în dotare m-am pus pe treabă și pentru făină unde am făcut o tonă în două săptămâni. A fost foarte greu dar cum sunt inventiv din fire, am modificat și uruitorul pentru că se înfunda frecvent. Am onorat comanda și de atunci mi-au rămas clienți fideli: lună de lună achiziționează de la mine cantitate mai mare și trimit la filialele din țară : Bacău, Craiova etc”, ne mai spune omul.
Procesează doar pe comandă
Fermierul spune că procesarea nu presupune nici un risc pentru că lucerna se păstrează sub formă de baloți și este tocată în funcție de comenzi. Ceea ce nu presupune nicio pierdere condițiile de păstrare a baloților fiind normale, în șopron. Mai mult, poate onora comenzile tot anul, chiar și pe perioada rece. “Plus că ai alternativă. Dacă nu sunt cereri pentru granule și făină, îi dau drumul pe peleți de foc. Fac ce am comandă. Făina se vinde la sac ca și granulele”, ne dezvăluie cultivatorul strategia sa de afaceri.
Procesul de fabricare al granulelor este destul de simplu: după cosit lucerna se lasă pe câmp la uscat după care este îmbalotată și depozitată. Din șopron intră la tocat, iar după tocat se bagă la granulat. “Nu merge să faci linie automatizată pentru prelucrarea lucernei pentru că și FNC-urile care cumpără făina de la mine o introduc manual în malaxor pentru că este ușoară și nu permite alfel prelucrarea”, explică Pencu Constantin.
Făina de lucernă este mai greu de produs
Făina de lucernă este produsă cu o sită de 3 cm și este foarte greu de procesat. Este administrată în orice furaj combinat în jur de 10, 20 maxim 30 la sută. Este destinată în special în hrana suinelor şi a păsărilor. Se recomandă folosirea în furajele pentru găinile ouătoare întrucât aceasta imprimă un aspect comercial carcaselor şi influenţează culoarea gălbenuşului.
Lucerna colorează intens gălbenușul de ou
“Am fermieri care cresc găini și sunt clienți fideli pentru că introducerea în furajarea gănilor face gălbenușul galben față de cel alb care se găsește în principal pe piață”, ne mai spune fermierul. Granulată, lucerna se administrează la rozătoare, ovine, bovine suine sau poate fi folosită ca nadă pentru pești, care trag foarte bine la acest tip de momeală. Nu merge chiar la tot tipul de pești ci cu precădere la fitofag care este un pește ierbivor.
Un kilogram de făina sau granule se vinde cu 1,5 lei
Soluția găsită de fermierul din Ialomița a fost gândită de la început pentru a mări efectivul de clienți, de la crescătorii de animale la cei de păsări sau iepuri. Acum, producția lui constantin Petcu are căutare chiar și în rândul pescarilor, granulele putând fi folosite și sub formă de momeală pentru peștii ierbivori cum ar fitofagul.
Afacerea cu lucernă bio este una prosperă, după calculele făcute împreună cu fermierul din Ialomița care vinde un kilogram de granule sau făină cu un preț mediu de 1,5 lei. Dacă ar vinde la baloți de 30 de kilograme, ar obține undeva la 0,26 de lei pe kilogram la un preț de 8 lei pe balot. Este drept că pentru obținerea granulelor trebuie avută în vedere și cheltuiala pentru factura de curent electric, deloc de neglijat.
Mergând mai departe cu calculul ajungem să vedem că lucerna bio este o adevărată mină de aur dacă ai cui să o dai. Astfel, dacă de la un hectar ar fi obținut 670 de baloți de lucernă, cu preț de 8-10 lei, fermierul ar obține 5.400 de lei, cel mult 6.000 de lei pe toată cantitatea. Înmulțind însă 30 (kilogramele unui balot) cu 670 de baloți și prețul mediu de 1,5 lei, avem peste 30.000 de lei ca un câștig maximal. Este drept că foarte greu de atins, dar o țintă care, chiar și jumătate atinsă face ca profitul din lucerna bio procesată să fie dublu-triplu față de cultura celei tradiționale.
Erbicidele și insecticidele sunt interzise
Cu așa calcule, am vrut să aflăm de la Constantin Pencu ce înseamnă lucernă bio și mai ales ce tehnologie folosește el pentru această exploatație.
Lucerna eco se seamănă de preferință primăvara, dar se poate înființa cultura și toamna numai că există riscul de compromitere a lucernei dacă nu sunt suficiente ploi. Principalul avantaj al unei astfel de culturi este că, după semănat nu mai are nevoie de nicio lucrare de întreținere, erbicidatul sau tratamentul cu insecticid fiind total interzise.
“Diferență prea mare ca soi nu este între acest tip de lucernă și cea tratată numai lucrările de întreținere diferă”, spune cultivatorul din Ialomița.
Aplică gunoi de grajd sau găinaț granulat
Singura intervenție permisă este aplicarea de îngrășământ – gunoi de grajd de la bovine sau găinaț de pasăre. Se preferă gunoiul transformat în granule pentru se umflă și asigură solului substanțe nutritive în permanență.
“Găinațul, fiind acid, eu am pus undeva la 200 de kilograme la hectar. Se pune o singură dată pe an, iar dacă anul este ploios nu este imperios necesar”, a explicat pentru Agrointeligența, Pencu Constantin.
Semănatul lucernei în cultură pură se face în rânduri, la 12,5 cm distanță, la o adâncime de semănat de 1,5-2 cm.
La lucernă este recomandat să aplici o cantitate mai mare de sămânță decât doza specificată de producător, iar în cazul culturii bio, investiția este mai mare. Se ajunge la 40 de lei pe kilogram pentru sămânța eco comercializată în magazinele pentru fermieri. “Eu am cultura în Ialomița unde soiul permite dezvoltarea optimă pentru lucernă. Într-adevăr, lucerna ecologică crește puțin mai mică decât cea tratată, dar crește curată, fără ierburi”, ne-a mai spus cultivatorul.
Investiția în semințe se poate face doar în primul an deoarece după aceea cultivatorul își poate produce propriile semințe. Sau le poate vinde altor fermeri.
Rotația culturilor este obligatorie
Lucernă după lucernă nu merge, ci este obligatorie rotația culturilor. Dar lucerna are beneficii și pentru sol nu numai pentru consumul animal sau uman astfel că un fermier poate face schimb de teren cu oricine pentru că acest tip de cultură lasă în sol calciu și orice are nevoie altă plantă. Rotația se face între 5 și 7 ani.
Producție medie este de 15- 20 de tone/ha
Lucerna se poate cosi și de 4 sau 5 ori pe an, în funcție de cantitatea de apă pe care o primește din ploi. Așa se face că dintr-un hectar ies 15 sau 20 de tone dacă este un an ploios. Tot atâta cantitate de granule iese și după tocarea lucernei. La făină se mai pierde puțin din gramaj pentru că la mașinăria de prelucrare există o piesă care elimină praful, dar este un procent nesemnificativ.
Cultivatorul de lucernă bio participă la târguri dar recunoaște că în general crescătorii de animale preferă produsele proaste și ieftine decât să cumpere ceva de calitate și care mai ales asigură sănătatea animalelor. Sănătate care mai târziu când animalele sau păsările sunt sacrificate se regăsește și în sănătatea celui care cumpără carne, ouă sau chiar lapte.
“Am văzut fabrici de furaje care susțin că vând numai produse eco dar sunt cu chimicale 100 la sută”, mai spune omul.
Grecii i-au cerut un camion de granule pe zi
Principalii lui cumpărători ai lucernei ecologice sunt fabricile de furaje, dar anul acesta a fost nevoit să vândă și în cantități mici din cauza pierderii unui client important. “Am pierdut un FNC din centrul țării unde s-a schimbat directorul și a renunțat la contract. Și am fost nevoit să mă gândesc la o soluție astfel am decis să vând și în cantități mai mici, adică pot trimite și un kilogram pentru că și crescătorii mai mici vor să folosească astfel de furaje. Am avut cererea mare și din Grecia dar nu am vrut să le dau, nu că sunt greci și situația este grea la ei acum, dar cereau cantitate prea mare și nu mi-a convenit nici prețul. Cereau un camion de granule pe zi”, mai povestește cultivatorul.
Nu a luat fonduri europene
Afacerea lui Constantin Pencu a fost înființată fără fonduri europene, dar fermierul a cerut ajutor de la premierul Ponta, căruia i-a trimis o scrisoare deschisă, să îi ofere finanțare de la Guvern pentru înființarea unor culturi de lucernă în mai multe localități din țară. Planul său este de a produce produce peleți pentru încălzire.
“Am primit scrisoare că mă vor contacta, dar a trecut un an de atunci. Fonduri nu am luat pentru că obținerea de finanțare cere la rândul ei bani. Mai bine banii respectivi îi investești în afacere și progresezi cu pași mici”, povestește ușor mâhnit Pencu Constantin.
Se gândește să producă pudră de lucernă pentru consum uman
O alăt încercare a agricultorului a fost de a produce pudră de lucernă pentru consum uman, acest produs fiind căutat pentru tratarea mai multor afecțiuni. S-a lovit însă de normele stricte ale autorităților.
„Am încercat la DSVA să obțin și aprobarea pentru a putea vinde lucernă pentru ceai sau alte suplimente de consum uman, dar mi-au spus că nu îmi pot face o analiză amănunțită a produsului. Plus că necesită o mașinărie specială pentru pudra de lucernă unde este nevoie de o sită de 1 cm ceea ce complica puțin lucrurile. Am renunțat la idee, dar doar momentan pentru că am văzut că și aici sunt cereri mai ales că această pudră se vinde și cu 25 de lei – punga de 250 de grame. Ceea ce este foarte convenabil având în vedere că pentru consumul animal eu vând cu 1, 5 lei kilogramul. Mai mult, întreg procesul este mult mai greoi, lucerna nu trebuie uscată la soare, ci se usucă frunzuliță cu frunzuliță, exact cum se procedează la tutun”, ne-a mai explicat cultvatorul.
Până atunci, Constantin Pencu are în plan să se extindă cu suprafața cultivată dacă există cerere mare pentru făina și granulele sale de lucernă. În prezent cultivă 3 hectare dar are în plan să ajungă la cel puțin 5 hectare anul viitor. Granulele rezistă mai greu iarna, dar cultivatorul de lucernă poate onora comenzile în tot timpul anului. De aceea clienții cumpără iarna cantități mai mici dar dese, iar pe perioada de vară nu există probleme de păstrare datorită temperaturilor crescute. Făina de lucernă rezistă un an fără probleme.
Subvenția pentru lucernă – aproape 200 de euro la hectar în 2015
Lucerna a fost inclusă pe lista culturilor pentru care, din acest an, se plătește un sprijin cuplat la subvenție.
La lucernă, situația este critică întrucât suprafețele cultivate au scăzut constant începând cu 1989, deși reprezintă cea mai ieftină sursă de proteină pentru animalele erbivore. În România se mai cultivă în prezent doar 344.000 de hectare de lucernă, aproape în totalitate fără irigații. Se apreciază că extinderea suprafețelor va contribui la reintroducerea liniilor tehnologice de uscare-granulare a lucernei.
Sprijinul cuplat pentru lucernă va fi de 55 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020.
