Brânza românească de burduf participă la Cheese 2015
agrointeligenta.ro
Brânza românească produsă în Carpați va fi reprezentată la Cheese 2015, un eveniment internațional bienal organizat de Slow Food și orașul Bra (Italia), un adevărat festival dedicat formelor pe care le ia laptele.
Cheese 2015 va fi cea de-a zecea ediție a evenimentului Slow Food și se va ține anul acesta între 18 și 21 septembrie.
”Printre Prezidiile montane prezente la Cheese, vin din Italia, Heritage Bitto, Tuma Macagn, Upper Elvo Raw Milk Butter, Sole, Rabbi and Pejo Valleys Casolét, Moena Puzzone și High Mountain Honeys. Din Bulgaria, Prezidiul brânzeturilor obținute din lapte din Bulgaria, Pecora karakacian, Brânza verde de Cernâi Vit și din Transilvania, din România, va fi Prezidiul Brânza de burduf, produsă pe pantele munților Bucegi, printre cei mai înalți din munții Carpați. Va fi și Brousse di capra del Rove din Franța și Prezidiul alpin Vacherin, Prezidiul Emmentaler și cel de la Sbrinz din Elveția. Din Polonia, Prezidiul Oscypek din munții Tatra, unde trăiește neamul bața, o cultură pastorală specifică.
Vor sosi și Brânzeturile de la Mavrovo Reka, din Macedonia, printre care și Kashkaval din lapte de capră montană și Bieno sirenje. Din Turcia, Türkmen saçak și Kars gravyeri, în pericol de dispariție din cauza tot mai răspânditei mecanizări a procesului de caseificare, scăderea populației de rase bovine autohtone și a normelor rigide ale Uniuniii Europene”, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției noastre de Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.
Pe parcursul celor patru zile ale manifestării, producătorii de brânză vor relata poveștile lor și vor discuta cu privire la provocările care îi așteaptă. ”În cadrul conferinței Povești de la munte: produse și proiecte de relansare a ținuturilor înalte, se va vorbi despre instrumentele necesare pentru a susține păstorii, brânzarii și tăranii care aleg să trăiască în continuare la munte și pentru a promova munca noilor generații care investesc în viitorul acestor teritorii”, se mai arată în comunicat.
Tendințele recente de repopulare a zonelor montane ce vin din partea noilor generații sunt pe cât de timide pe cât de semnificative. Un exemplu îl va oferi Prezidiul din Bitto (Lombardia, Italia), unde producătoarea de brânzeturi cea mai tânâră are 18 ani iar colegii săi au 20, 30, 35 de ani: o întreagă generație care a luat locul părinților.
Vor fi prezente în cadrul Cheese 2015 povestiri ale brânzarilor care au decis să reia producția propriilor lor cheaguri, opunându-se chimizării și industrializării. Povestiri despre rezistența contra unor legi severe și supraigienizante, precum în Bulgaria unde producătorii Brânzei verzi de Cernâi Vit se luptă pentru a păstra o practică de producție antică, obstrucționată de rigide interpretări legislative.
În atelierul I formaggi transfrontalieri: a Est dell’Arco Alpino se vor confrunta producții deosebite care pun în valoare economia montană și mențin active regiunile alpine. Se vor degusta produsele teritoriilor transfrontaliere din nord-estul Italiei, din Austria și din Slovenia: Formadi frant din Friuli Venezia Giulia, Graukäse din Valle Aurina din Trentino Alto Adige și Morlacco del Grappa di malga din regiunea Veneto, Prezidii Slow Food italiane; Tolminc din Valle Soca-Isonzo in Slovenia, Bergkäse (brânză de munte din pădurea Bregenz), produsă în Austria.
Aceste brânzeturi vor demonstra că filiera hranei, dacă este susținută de un plan strategic, poate fi un mijloc mai eficace de relansare a unei regiuni prin valorizarea economiei locale. De ce atunci enormul potențial al zonelor montane nu are un corespondent într-o strategie de politică publică? Îndepărtarea politicilor de zona montană și lipsa unor instrumente de acțiune au contribuit de-a lungul anilor la marginalizarea și devalorizarea acestor teritorii devenite din ce în ce mai fragile. Cheese 2015 are drept scop să fie ocazia unei dezbateri pe această temă.
În Ce platformă de acțiune să avem pentru viitorul zonelor montane, se va discuta despre cum vor fi munții fără munteni. Vor fi dezbătute probleme legate de dreptul asupra terenurilor precum și despre dificultățile de acces la pășunile publice montane. Primari, crescători de animale și decidenți politici vor discuta împreună despre ideea unui posibil pact între instituții, teritorii și ciobani pentru a depăși obstacolele și pentru a vedea în regiunile montane o oportunitate, nu o problemă ce trebuie rezolvată.
Piața Biodiversității va oferi brânzeturi, miere, legume, rădăcinoase, fructe, floră spontană și alte produse cultivate sau culese din zonele montane din întreaga lume, din Anzi până în Caucaz, trecând prin Pirinei, Alpi și Apenini. O bucătărie organizată în piață va oferi, de asemenea, oportunitatea de a degusta, în fiecare zi, specialități gastronomice ce țin de tradițiile montane și preparate de bucătarii rețelei Slow Food.
Foto: Ferma Cățean
