• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Garoafa – mândria unei familii de crescători de Bălțată Românească din tată-n fiu

    agrointeligenta.ro -

    Garoafa a fost prima văcuță care a deschis ”dansul” la Congresul Internațional al Rasei Bălțată tip Simmental organizat recent la Târgu Mureș. Condusă ca o doamnă de doi băieți falnici, îmbrăcați în costum popular, examplarul a atras toate privirile prin blândețea și calmul pe care a reușit să și-l păstreze în ciuda ropotelor de aplauze și a mulțimii care a creat o stare de nervozitate pentru multe dintre ”colegele” Garoafei.

    DSC_0064

    Prestația văcuței cu numărul unu nu a fost o supriză pentru ”stăpânul” său, cunoscutul crescător Fănel Nagy, un împătimit al geneticii bovine și care, alături de familia sa, face mereu o figură frumoasă la toate expozițiile. De altfel, Garoafa este doar una dintre cele 32 de vaci ale familiei din satul Pădureni, comuna Tritenii de Jos – Cluj. La ferma lor, sunt selectate atent toate exemplarele, astfel că, pe lângă caracteristicile rasei, bovinele dau o producție medie de 24-25 de litri pe zi și niciodată nu coboară sub 4.500 de litri pe an.

    ”Eu sunt a patra generație de crescători. Familia noastră a mers mereu numai pe Bălțată Românească și este o bucurie să văd că și fetiței mele de 13 ani și băieților mei mai mari le place să muncească la fermă, cot la cot cu mine și cu soția. Este o mândrie și o liniște deosebită să știi că munca strămoșilor noștri merge mai departe prin noi, prin ei”, ne-a declarat Fănel Nagy, proprietarul Garoafei.

    Ferma familiei din județul Cluj a fost repornită imediat după Revoluție cu două capete de vaci.

    ”Tot ce am este crescut în rasă pură. De când am ajuns la 6 capete nu s-a mai cumpărat nici un animal. Efectiv s-o făcut genetică”, ne spune Fănel Nagy, crescător care s-a prezentat la Târgu Mureș cu Garoafa la categoria multipare, cu o junică și cu două vițele de un an.

    Exemplare de expoziție

    Văcuțele de la Pădureni atrag mereu privirile pentru că îndeplinesc toate criteriile standard pentru ceea ce specialiștii apreciază ca fiind Bălțată pur-sânge. Mai mult, fotografiile cu copiii lui Nagy și vacile de lapte au fost pe coperta mai multor târguri la care s-au expus și bovine. Chiar și mapa Congresului dedicat Bălțatei i-a avut în prim-plan pe Magda Doris, Călin și Cosmin Nagy, ridicând triumfători un trofeu primit de văcuțele familiei.

    Fidel Bălțatei

    În zona sa, crescătorul spune că fermierii au crescut mereu numai Bălțată Românească. Au mai fost tentative după Revoluție să se aducă Holstein sau metiși. ”I-am eliminat, însă, repede și am rămas tot la ce știam mai bine: Bălțata noastră din Transilvania”, ne spune Nagy.

    Fanel Nagy si sotia

    Propriile puncte de vânzare în Câmpia Turzii

    În afară de faptul că este pasionat de genetică, Fănel Nagy a dezvoltat cu soția și copiii săi ceea ce putem numi o afacere de succes. De doi ani și jumătate nu mai vând lapte sau brânză la angrouri, ci și-au făcut propriile puncte de desfacere în Câmpia Turzii – unul pe strada Aviatorilor și altul în hala nouă contruită în municipiu. Ambele unități sunt branduite ”Ferma lui Nagy”.

    ”Nu am vrut automate pentru că nu am vrut să ne pierdem relația cu clientul. Deși ne-a costat mai mult, am mers pe spațiu închiriat. Vindem lapte crud, iar suprplusul îl facem brânză, telemea, cașcaval, lactate românești”, ne spune fermierul. De altfel, el a reușit o performanță în vânzarea laptelui din fermă pe care îl dă cu doi lei litrul, dar pentru care oamenii au ajuns să stea la coadă pentru că nu puțini sunt cei care caută produsele venite direct din fermă.

    ”Cred că astfel de magazine, așa cum avem noi, sunt o soluție de supraviețuire pentru micul fermier. În fiecare oraș să fie cinci, șase, zece magazine să reprezinte producția din acea zonă”, apreciază crescătorul de bovine.

    Pentru a asigura hrana animalelor, familia Nagy a făcut eforturi și a cumpărat 12 hectare de teren agricol, iar alte 20 le are în arendă și semiarendă. Fănel Nagy spune că este greu să mai găsești pământ în zonă, așa că ce mai suplimentează la vaci este șrotul de soia sau de floare pe care îl cumpără când prețurile sunt mai mici.

    Fondurile europene, în plan pentru dezvoltarea fermei

    Ca și planuri de dezvoltare a afacerii, la Pădureni se analizează deja schema măsurilor din noul PNDR. În trecut, prin Măsura 141, familia Nagy a reușit să pună bani deoparte pentru 87 de arii de pământ și o Dacie-papuc pentru transportul mărfii. Acum, capul familiei se gândește fie să treacă explotația pe numele unuia dintre fii pentru a lua bani pe ”Instalarea tinerilor fermieri”, fie că își încerce norocul pe ”Modernizarea exploatațiilor agricole”, acolo, unde, însă, știe că trebuie să aibă bani de cofinanțare. Ca și în orice altă chestiune, decizia va fi luată în familie și toți cei cinci membri ai familiei Nagy sunt conștienți că pentru a crește afacerea au nevoie de echipamente și utilaje mai performante.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar Ouăle maronii vor fi înlocuite în magazine de ouăle albe. Fenomenul, explicat de fermieri ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață

    Ultimele știri

    UE intenţionează să îşi majoreze exporturile de alimente în China, în pofida tensiunilor comerciale Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Lista produselor agricole din Ucraina pentru care se pot introduce taxe vamale